Deoarece reprezentantii patronatului din panificatie Rompan au declarat ca pretul painii nu o sa scada, in ciuda productiei-record obtinuta anul acesta la grau, premierul Adrian Nastase doreste sa vada de ce acest lucru nu este posibil.
Potrivit purtatorului de cuvant al Executivului, Despina Neagoe, premierul a cerut o informare privind modul de formare a pretului painii, pe baza controalelor si analizelor Ministerului Agriculturii, Ministerului Finantelor Publice si Autoritatii Nationale de Control.
In urmatoarea sedinta a Executivului vor fi prezentate totodata profitul si cifra de afaceri inregistrate de producatorii, dar si de comerciantii produselor de panificatie. Potrivit premierului, pretul painii produse dupa data de 1 septembrie ar trebui sa scada, de vreme ce pretul kilogramului de grau, principala materie prima, s-a redus de la 6.000-7.000 de lei, la 4.
000 de lei, urmare a productiei record din acest an. Reprezentantii Rompan au explicat, intr-o recenta conferinta de presa, ca reducerea pretului painii nu ar fi posibila intrucat societatile din domeniu au de recuperat pierderi de circa 50 de milioane de dolari, inregistrate din cauza crizei de grau din anii precedenti.
Daniel OANTA
Brutariile, in epoca Nastase a centralizarii
Premierul Adrian Nastase a solicitat de la Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Agriculturii, Ministerul Administratiei si Internelor si de la Autoritatea Nationala de Control ca, pe baza controalelor si a analizelor efectuate, sa realizeze o situatie cu privire la modul de determinare a pretului painii.
Informarea ceruta de Nastase trebuie sa cuprinda date referitoare la profitul si cifra de afaceri inregistrate de societatile comerciale care au ca obiect de activitate comercializarea produselor de panificatie. Ministerele implicate au sarcina de a trimite notificare Executivului pana la sedinta de Guvern viitoare, a declarat Despina Neagoe, purtatorul de cuvant al Guvernului.
Potrivit „socotelilor“ lui Nastase, painea ar trebui sa se ieftineasca, ca urmare a faptului ca productia mare de anul acesta a scazut pretul graului cu 2-3000 de lei kilogramul.
Premierul se concentreaza asupra comerciantilor „speculanti“, o tinta usoara, cu toate ca, pana ajunge pe masa romanilor, painea trece prin mana producatorului de grau, a negustorilor, a proprietarilor de silozuri, a morarilor si a producatorilor, care mai departe o transporta in magazinele comerciantilor.
Solicitarea Executivului este considerata de analistii economici fie inoportuna pentru un premier, fie oarecum inutila. Cristian Parvan, director executiv in cadrul Asociatiei Oamenilor de Afaceri, sustine ca initiativa sefului Executivului este o premiera in lume. „Nu stiu nici o tara in care premierul sa intrebe cum este cu pretul painii“, ne-a declarat Parvan.
La randul sau, analistul Ilie Serbanescu sustine ca „de chestiunile acestea nu se ocupa un prim-ministru. Totodata, referindu-se la pretul unei paini, Serbanescu spune ca „nu este nimic de facut“, explicand ca cererea si oferta reprezinta singurul mecanism in functie de care se stabilesc preturile.
Potrivit lui Ilie Serbanescu, in Romania, o paine este de 7-10 ori mai ieftina decat in statele membre ale Uniunii Europene. „Intrarea in UE va duce pretul painii la nivelul din Comunitatea Europeana“, mai spune Serbanescu. De asemenea, cererea lui Nastase este considerata de analistul economic Ionut Popescu drept „o demagogie si o dovada de populism“.
„Nu poate face nimic concret. Este doar o incercare de a da o lovitura de imagine“, mai spune Popescu despre initiativa prim-ministrului.
In afara de inutilitatea ei, potrivit analistilor, decizia lui Adrian Nastase de a urmari activitatea societatilor care comercializeaza produse de panificatie ar putea reduce sansele Romaniei de a obtine statutul de economie de piata functionala.
„Sper sa obtinem statutul de economie de piata functionala, desi asemenea interventii pe piata nu sunt in favoarea acordarii acestuia“, a declarat Cristian Parvan, potrivit caruia, „intr-o economie de piata functionala, pretul painii este acela care trebuie sa fie, iar excesele pot fi reglate doar prin politici economice eficiente“.
Totodata, Ionut Popescu afirma ca „nu poti obtine de la UE statutul de economie de piata functionala si sa dai de inteles ca urmaresti profitul unor firme“.
Totusi, Popescu spune ca „inovatia“ lui Nastase nu va influenta foarte mult decizia UE referitoare la acordarea statutului de economie de piata functionala, intrucat este doar „o smecherie“, in mod real interventiile pe piata fiind imposibil de realizat. „Lui Nastase ii joaca feste subconstientul.
S-a visat in locul lui Ceausescu, dar nu are aceeasi putere, cu toate ca si-ar dori“, ne-a mai declarat Ionut Popescu.
Conform acestuia, „Nastase da doar declaratii pentru a iesi la televizor“.
Ilie Serbanescu, in schimb, este convins ca integrarea Romaniei in UE si acordarea statutului de economie de piata functionala depinde doar de interesele Comunitatii Europene. „Statutul de economie de piata functionala in Romania se va obtine pe interesul politic al UE, decizie pe care Romania nu o va schimba.
Aceasta pentru ca, daca Romania nu va ajunge pe mana UE, va ajunge pe mana Rusiei“, ne-a declarat Ilie Serbanescu, care a adaugat ca toate conditiile de aderare impuse tarii noastre sunt „povesti“, menite doar sa ii tina pe politicieni in priza.
Alina Stanciu
