Raportul preliminar de evaluare a integritatii si rezistentei la coruptie a sistemului judiciar, realizat de Asociatia Pro Democratia si Institutul National de Criminologie, releva faptul ca mai mult de jumatate din judecatori confirma existenta presiunilor politice.
Pentru realizarea studiului, Ministerul Justitiei a pus la punct un chestionar format din 39 de intrebari si a fost supus analizei si propunerilor Consiliului Superior al Magistraturii si ONG-urilor. Judecatorii au participat la completarea chestionarului care a stat la baza realizarii raportului in proportie de peste 99 %.
Realizatorii raportului propun inaintarea sa Consiliului Superior al Magistraturii si presedintilor Curtilor de Apel, pentru ca acestia sa il analizeze si sa formuleze propuneri. Documentul va fi analizat de asemenea de oficialii Uniunii Europene si va fi prezentat expertilor Bancii Europene.
Doar 7,5% din judecatori sunt multumiti de calitatea legislatiei romanesti, mult sub limita critica (70-80%). 86% din judecatori considera ca nivelul scazut al legislatiei afecteaza actul de justitie. 97% din judecatori considera ca sistemul judiciar mai e afectat si de supraaglomerarea Curtilor cu cauze.
Presiune mediatica
Mai mult de jumatate din judecatorii chestionati confirma existenta presiunilor politice, iar incidenta acestora e considerata mai frecventa in 19% din cazuri. Raportul constata ca in cele mai multe cazuri apare presiunea mediatica (36%), apoi cea politica (14%) si mai rar prin intermediul conducerii administrative a instantelor (6%).
Cea mai mare parte a judecatorilor considera ca nu exista garantiile legale, pentru ca sistemul sa le asigure independenta. Fie acestea sunt insuficiente, fie chiar inexistente (81%).
Epoca de bronz a calculatorului
Judecatorii considera ca dispun de conditii de munca, salarizare si de locuinta satisfacatoare. Dar in momentul in care a fost analizata concret situatia lor, s-a ajuns la concluzii diferite de parerea reprezentantilor acestei categorii profesionale despre situatia lor: doar 44% au calculatoare si mai putin de jumatate (41%) le folosesc, ceea ce-nseamna o acoperire efectiva cu IT de 18%.
Exista peste 61 % acoperire in privinta bazelor de date: 80% in legislatie si 50% in jurisprudenta.
Nu-si asuma responsabilitatea
16% din judecatori nu-nteleg sa-si asume raspunderea actului de justitie, iar cei mai multi (88%) nu au stiinta despre masuri disciplinare, care ar fi fost luate atunci cand s-au pronuntat hotarari in flagranta contradictie cu legea. Totusi, judecatorii considera ca actualele compatibilitati care sunt prevazute de lege sunt in general suficiente.
Doar 14 % din judecatori au afirmat ca au stiinta despre cauze in care s-au oferit ori pretins bani sau alte foloase, iar un procent mult mai mic (6 %) au afirmat ca li s-au oferit bani ori alte foloase. Procentajele sunt mai ridicate decat in studiul Bancii Mondiale, realizat in 2001.
Totusi, nivelul coruptiei propriu-zise e mult mai ridicat: 65% din repondenti considera ca toti, sau aproape toti, oficialii sunt corupti. 74% din judecatori s-au confruntat cu nerespectarea continuitatii in compunerea completelor de judecata si 55% considera ca atributiile presedintilor de instanta, privind repartizarea sau redistribuirea cauzelor ar trebui desfiintate.
Doar in jumatate din cazuri (51%), codurile deontologice si profesionale pot fi consultate de justitiabili.
Relatia cu Parchetul, satisfacatoare
Judecatorii apreciaza ca relatia cu Parchetul este cel putin satisfacatoare (94 %) si se pronunta, in proportie de 79%, pentru acordarea independentei procurorilor, ca garantie a cresterii eficientei actului de justitie.
Nemultumiti de mass-media
83% din judecatori apreciaza ca presa are dreptul sa informeze opinia publica privind la cazuistica si activitatea generala a sistemului, dar isi exprima (95%) nemultumirea fata de reflectarea eronata a cazurilor de catre mass-media si fata de faptul ca in principal presiunile exercitate asupra judecatorilor sunt de natura mediatica.
Sistem de conducere colegial
Judecatorii doresc repartizarea aleatorie a cauzelor si desfiintarea atributiilor presedintilor de instante, in proportie de 55%. 46% din judecatori sunt pentru introducerea unui sistem de conducere colegial, iar 76% considera benefica si necesara repartizarea aleatorie a cauzelor.
Judecatorii mai doresc repartitia echilibrata si proportionala a cauzelor in sedintele de judecata (84%), suplimentarea numarului de judecatori si de personal auxiliar, dotarea cu mijloace tehnice si informatice (78%) si proceduri prealabile de mediere (67%), in scopul operativizarii activitatii instantelor.
