Est-europenii sunt euroentuziasti, inca dinainte de 1989, cand se gandeau mai mult utopic la ziua in care si tarile lor ar putea fi admise in Uniunea Europeana (pe atunci Piata Comuna). Ei sperau ca prin integrarea institutionala in Europa unita viata lor se va schimba in bine peste noapte, ca sub efectul imediat al unei baghete magice.

Speranta admiterii s-a implinit pentru opt state est-europene la 1 mai, urmand ca in cativa ani sa li se alature Romania, Bulgaria, Croatia si, eventual, alte state din aceasta parte a continentului.

Dar speranta unor schimbari benefice in viata statului si a cetateanului se dezumfla de la o zi la alta. Cainii comunitari nu prea au covrigi in coada pentru nou- venitii in Uniune. Din euroentuziasti, est-europenii au trecut in cealalta extrema, a euroscepticilor. Socul puternic al integrarii a rasturnat, in cateva luni, prim-ministrii din trei tari nou-admise, Polonia, Cehia si Ungaria.

Pentru a adeveri inca o data zicala dupa care inainte de a fi bine trebuie sa fie rau, vest-europenii dau semnale tot mai distincte ca "succesul Europei nu trebuie sa se faca pe cheltuiala Vestului", cum se exprima pe sleau, cu o malitie inabil disimulata, un comentator american in "International Herald Tribune".

Cel mai recent dus rece l-a aplicat est-europenilor recenta reuniune a ministrilor de Finante si sefilor bancilor centrale din UE.

Dezbatand in Olanda bugetul pe termen lung al Uniunii, marii finantisti au spus clar ca economiile tarilor lor, care traverseaza o perioada de crestere lenta si chiar de letargie, nu-si pot permite sa "sponsorizeze" substantial dezvoltarea economica a noilor colegi din Uniune.

Mai mult, acestora li s-a cerut sa renunte la o serie de atuuri in care isi pusesera nadejdea. Celor din est li se solicita sa ridice taxele aplicate firmelor straine, astfel incat sa stopeze implantarea masiva a companiilor vest-europene in est, unde forta de munca e si asa mai ieftina.

Acest avantaj, de care Irlanda ajunsese sa se bucure in anii '90, pentru a se dezvolta considerabil, nu va mai functiona pentru noii membri ai UE si nici pentru cei viitori.

Cei mai zgarciti la punga sunt chiar protagonistii motorului european, Franta si Germania, care le reproseaza noilor parteneri ca prin facilitatile lor fiscale duc la o competitie incorecta.

Ministrul german de Finante, Hans Eichel, a anuntat ca, in 2004, Germania abia si-a "sponsorizat" propriul somaj, iar omologul sau francez, Nicolas Sarkozy, a propus reducerea ajutorului comunitar pentru dezvoltare destinat tarilor membre din est.

Deocamdata, Comisia Europeana ezita sa ia o decizie. Oricum, nu este de asteptat ca, in viitorul apropiat, asupra Estului integrat al continentului sa se reverse raurile comunitare de lapte si de miere.