Europa se uita cu uimire si invidie la Romania: in acest an vom avea o crestere economica de 7,5 la suta din Produsul Intern Brut (PIB), cea mai mare dintre toate tarile UE si cea mai semnificativa din ultimii 15 ani. Asa ne-ar veni a crede auzindu-l, zilele trecute, pe premierul Nastase aruncand cu cifre in stanga si dreapta, ca un argument in plus ca economia romaneasca "duduie" din greu.

Cel putin teoretic, asta inseamna ca toti o vom duce mai bine.

Cum stau insa lucrurile in practica? Cresc salariile, se ieftinesc benzina, carnea sau painea? Profesorii vor uita de greva pentru ca vor primi banii de la buget prevazuti prin lege, iar in spitale nu ni se va mai cere sa venim cu medicamente de acasa pentru ca acolo nu sunt din lipsa de bani? Sau si acest anunt are rolul, dincolo de un calcul electoral (pana la urma de inteles), de a ne lauda in

fata Bruxelles-ului cat de bine stam la capitolul "macro". Indiferent de motivatie, este bine ca economia creste. Insa pentru a nu ramane doar niste cifre numai bune de cosmetizat statistic situatia economica, este important de vazut pe ce se bazeaza aceasta impresionanta crestere.

Declaratia premierului face referire clara la recolta agricola de exceptie din acest an care a "umflat" procentajul cresterii economice. Spre deosebire de anul trecut, Dumnezeu a fost de asta-data binevoitor cu noi si ne-a ferit de seceta care a compromis atunci recolta de cereale. Numai ca aceasta crestere economica peste asteptarile de la inceputul anului are un efect pozitiv foarte limitat.

Din castigurile obtinute, producatorii risca sa nu-si acopere nici macar cheltuielile pentru viitoarele culturi de toamna. Mai mult, unii prefera sa-si hraneasca animalele cu graul recoltat decat sa-l vanda pe un pret de nimic firmelor de panificatie.

Painea nu se ieftineste, cel putin deocamdata, chiar daca Guvernul i-a amenintat cu controale la sange pe fabricantii de paine care incearca si ei sa-si ingroase veniturile profitand de aceasta conjunctura. Nici carnea si mezelurile nu se ieftinesc, chiar daca furajele sunt acum la jumatate de pret fata de anul trecut.

Dimpotriva, acestea se vor scumpi, in ciuda faptului ca acelasi guvern a redus la jumatate taxele vamale de import pentru a calma situatia. In piete, preturile produselor agroalimentare raman ridicate, sfidand o armata de inspectori si functionarasi care a fost mobilizata pentru a le lua gatul speculantilor.

Cresterea economica-record nu-i incalzeste cu nimic nici pe soferii care vor plati din ce in ce mai mult pe benzina si motorina. OMV, noul proprietar al Petrom, a obtinut prin contract promisiunea ca nu va fi presata sa practice preturi "sociale" numai de dragul guvernantilor, scopul pentru care a investit in Romania fiind, logic, acela de a obtine profit.

Pretul titeiului care a luat-o razna pe plan international este de asemenea un argument cat se poate de solid pentru scumpirea carburantilor. Cresterea economica anuntata de Adrian Nastase nu valoreaza nici cat o ceapa degerata pentru lucratorii iesiti din schimb care, in drumul spre casa, obisnuiesc sa faca un popas la crasma pentru a rade cate o cinzeaca.

Majorarea accizelor la alcool e pe cale sa ii priveze si de aceasta placere, "noroc" cu producatorii la negru care le fac viata mai usoara fara a contribui insa cu nici un leut la cresterea economica. Totusi, cel putin la prima vedere, romanii o duc mai bine: cumpara intr-o veselie de la televizoare, masini de spalat pana la autoturisme de ultimul tip.

Pentru locuintele care apar peste noapte e bataie, desi pretul acestora ajunge la zeci de mii de euro. Majoritatea nu viseaza vreodata sa-si achizitioneze astfel de bunuri daca se raporteaza strict la veniturile pe care le obtin.

Consumul a fost stimulat prin creditele bancare, insa atunci cand a inceput sa ameninte periculos "parametrii macro", Guvernul impreuna cu Banca Nationala au inceput sa stranga cureaua creditarii prin masuri administrative. Acum, cand inflatia la sfarsitul anului pare a cobori sub zece procente, lucrurile s-au inversat.

BNR a redus in mod repetat dobanda de interventie, insa bancile nu s-au prea grabit sa urmeze tendinta pana cand cea mai mare banca din sistem nu a facut primul pas. Totusi, consumul nu poate sustine cresterea economica de unul singur, putand avea chiar efecte contrare pe termen lung.

A te bizui doar pe agricultura pentru mentinerea ritmului de crestere seamana cu ruleta ruseasca: poate anul viitor va fi catastrofal. Fara instalatii de irigat puse la punct si fara tractoare si combine suficiente, ne vom vaita iar ca am avut ghinion. De aceea, o crestere solida trebuie legata de dezvoltarea productiei industriale si mai ales a serviciilor.

De aici vor veni banii la buget pentru sanatate sau invatamant, nu din agricultura sau, asa cum se lauda ministrul Finantelor, numai dintr-o colectare mai buna. Daca la rectificarea din luna octombrie vor fi alocati mai multi bani pentru domeniile sociale, acestia vor veni din cresterea accizelor sau a impozitului pe profit pentru exportatori, nu neaparat de pe urma recoltei de grau.

Poate ca Finantele ar putea sa traiasca din osanza si sa faca aceste cheltuieli, insa riscurile sunt mari, deoarece, cu cat se inregistreaza o crestere economica mai mare, cheltuielile si implicit deficitul bugetar trebuie si mai mult micsorate. Motorul cresterii economice sustinute si sanatoase trebuie sa se bazeze intr-o masura mult mai mare pe investitii.

Investitorii straini radiografiaza tarile cu rate ridicate ale cresterii economice pentru a-si plasa banii.

Daca ii vom convinge ca vom mentine acest ritm de crestere sanatoasa, valul de investitii care vor veni in Romania va face uitat faptul ca acum cei mai mari investitori "straini" in tara noastra sunt capsunarii, muncitorii in constructii sau te miri unde care lucreaza afara si isi trimit banii acasa.