Cele mai bune zone pentru afaceri din Romania

de     Capital
Joi, 16 septembrie 2004, 0:00


La nivelul tarii, conditiile oferite investitorilor difera mult de la judet la judet. Atunci cand alege o tara in care sa puna pe roate o afacere, un investitor serios ia in calcul o multime de criterii. Un studiu al Bancii Mondiale a analizat modul in care statele foste comuniste raspund acestor cerinte. Concluzia e ca Romania a devenit ceva mai ispititoare pentru oamenii de afaceri.

Una din concluzii este ca Romania sta mai bine decat majoritatea "adversarilor" in ceea ce priveste timpul necesar pentru a incepe o afacere (28 de zile, fata de 52 de zile in Ungaria). Tot pe un loc favorabil ne situam si la costurile administrative pentru demararea unei investitii, respectiv 7,4% din produsul intern brut per capita, comparativ cu 18,6% in Polonia.

Alte lucruri care i-ar putea convinge pe oamenii de afaceri sunt timpul destul de scurt si costurile reduse atunci cand vine vorba de a pune in practica un contract prin intermediul justitiei. Romania ar mai putea fi atragatoare datorita costurilor mici de inregistrare a proprietatii, insa pierde din cauza timpului prea lung necesar operatiunilor de acest gen.

Tot la capitolul bile negre se incadreaza si nivelul de transparenta, perioada necesara declararii falimentului ori rata de recuperare a investitiei in caz de bancruta. Dar probabil adevarata sperietoare o reprezinta legile privind drepturile angajatilor, cele mai protective din regiune, exceptand Ucraina, si costul ridicat al concedierilor (doar Turcia ne mai depaseste la acest capitol).

Daca in ciuda punctelor negative, un investitor, fie el strain sau roman, alege, totusi, tara noastra, asta nu inseamna ca problemele lui s-au incheiat. Romania are 41 de judete plus Bucurestiul si toate se straduiesc sa-i atraga pe intreprinzatorii cu bani. Unii se lauda cu populatia instruita, altii cu forta de munca ieftina sau cu distanta mica pana la granita UE.

Se scot in fata porturile, aeroporturile si prezentele sau viitoarele autostrazi ori parcurile industriale si facilitatile oferite de acestea. Preturile mici de pe piata imobiliara sunt un alt motiv de fala si nu sunt uitate nici chiar indicele de perceptie a coruptiei ori numarul scazut de infractiuni.

Atunci cand luam, insa, in calcul toti acesti factori, adica si plusurile si minusurile, surprizele nu intarzie sa apara. Aparentele paradisuri pentru investitori se dovedesc a avea hibe ascunse, in timp ce unele judete ocolite de intreprinzatori par a oferi mai multe avantaje decat dezavantaje.

Nu inseamna, desigur, ca nu se pot face afaceri de succes in regiunile din partea de jos a clasamentului si nici ca va veti imbogati cu certitudine daca le alegeti pe cele din frunte.

Cei trei magnifici
Conform criteriilor luate in calcul, exista trei zone ideale pentru afaceri in Romania. Probabil ca putini s-ar fi gandit ca judetul Caras-Severin este primul dintre ele. El a fost plasat pe un loc fruntas datorita gradului ridicat de calificare a fortei de munca, costului redus al acesteia si numarului mare de someri.

Nu trebuie neglijate nici distanta mica pana la granita Uniunii Europene, infrastructura dezvoltata ori rata scazuta a criminalitatii. Urmeaza Clujul, care se situeaza in top datorita calitatii fortei de munca, a infrastructurii dezvoltate si in permanenta schimbare si a distantei fata de frontiera de vest.

Nu sunt de neglijat nici criminalitatea sub media nationala ori existenta unui parc industrial la Cluj-Napoca. Punctele slabe ar putea fi preturile destul de mari in zona imobiliara si costurile relativ ridicate cu forta de munca.

Situarea in centrul tarii, cu o infrastructura de transport si de utilitati publice in plina dezvoltare si cu o cantitate importanta de forta de munca disponibila si calificata, transforma Brasovul intr-un alt judet foarte atractiv pentru oamenii de afaceri.

Parcurile industriale si numarul mic de infractiuni conteaza de asemenea (locul 29 pe tara), minusurile fiind date, la fel ca in Cluj, de pretul terenurilor si al cladirilor ori de costurile salariale putin peste media nationala.

Judetele de patru stele
In aceasta categorie au intrat noua judete din diverse colturi ale tarii. Argesul, de pilda, are ca puncte tari Parcul Industrial Pitesti, autostrada Bucuresti-Pitesti, rata mica a criminalitatii (locul 35 pe tara), calitatea potentialilor angajati si pretul destul de mic al terenurilor, cladirilor si chiriilor.

In Sibiu, conteaza situarea in centrul tarii, la o distanta acceptabila de granita cu Ungaria, dar si costul redus al unei forte de munca de calitate (la sfarsitul lui 2003, salariul mediu in judet era de 4,4 milioane de lei, sub media nationala de 4,8 milioane de lei) ori proiectata autostrada intre Bucuresti si Nadlac.

Harghita are ca avantaje pretul redus al terenurilor, costul mic al fortei de munca, numarul destul de mare de someri (8.600 la sfarsitul lunii iunie 2004) ori criminalitatea sub medie. Punctele slabe sunt infrastructura slab dezvoltata si prost intretinuta si lipsa unor parcuri industriale.

Ialomita a fost ridicata in clasament de autostrada Bucuresti-Cernavoda, care va asigura accesul rapid in cele mai importante puncte ale judetului, dar si de forta de munca disponibila, slab platita si relativ calificata, de pretul infim al terenurilor ori de existenta unui parc industrial in Fetesti.

Alba isi atrage investitorii prin apropierea de granita, parcurile industriale ori costurile salariale mici. Dar rata criminalitatii (locul 3 pe tara) ori lipsa unui aeroport sunt punctele slabe ale judetului. si Salajul duce lipsa unui aeroport, ce va fi, insa, compensata de constructia autostrazii care il va lega de Cluj si Oradea.

La Giurgiu conteaza existenta punctului vamal, apropierea de Bucuresti ori salariul mediu scazut, dar lipseste personalul calificat. Ultimele doua judete din aceasta categorie sunt Prahova si Bihorul. In cazul primului, sunt de luat in calcul cele trei parcuri industriale, calitatea fortei de munca ori infrastructura in plina dezvoltare.

La Bihor, punctele forte sunt vecinatatea cu Ungaria, costurile mici cu salariile si viitoarea autostrada Transilvania.

Nici prea-prea, nici foarte-foarte

Nu mai putin de 13 judete au acumulat trei stele. Aradul, de pilda, se mandreste cu infrastructura dezvoltata, cu apropierea de frontiera UE si cu costul redus al fortei de munca. Dar atentie la preturile imobilelor! In Valcea, criminalitatea e scazuta, salariile sunt mici, iar terenurile ori chiriile inca destul de ieftine.

In Hunedoara, forta de munca e calificata si dispusa sa lucreze pe un salariu sub media pe tara. Ceva probleme ar fi cu infrastructura, mai ales in zona rurala. Braila marseaza, de asemenea, pe costul redus al fortei de munca, pe rata ridicata a somajului si pe accesul la transportul fluvial si maritim. Dar distanta mare fata de UE il poate face neatractiv pentru unii.

Iasiul are ca puncte tari infrastructura, prezenta si viitoare, pretul inca mic al chiriilor si forta de munca. Vecinatatea Republicii Moldova si cei circa 700 de kilometri pana in Ungaria ii sperie, insa, pe unii. In Calarasi merita mentionata Autostrada Soarelui, accesul la Dunare, salariile mici si terenurile extrem de ieftine, ultimele doua criterii fiind valabile si in Teleorman.

Bucurestiul are cea mai calificata forta de munca si cea mai dezvoltata infrastructura, insa oamenii de afaceri trebuie sa ia in calcul si preturile foarte mari ale terenurilor si costurile salariale sporite. Cat despre Ilfov, punctajul initial il plasa in categoria judetelor de doua stele. Insa imediata vecinatate a Capitalei poate rezolva problema calitatii reduse a fortei de munca.

Timisul se poate lauda cu un personal foarte calificat, cu o infrastructura de invidiat si cu vecinatatea Ungariei, insa forta de munca e destul de costisitoare (putin peste media nationala), iar imobilele sunt de-a dreptul scumpe. In Maramures, lipsa unei infrastructuri foarte moderne e compensata de apropierea de UE, de salariile relativ mici si de gradul de pregatire.

Acesta este un atu si pentru mureseni, care isi pun acum mari sperante in autostrada Transilvania. Oltul iese in evidenta prin excedentul de personal, dar are probleme cu nivelul de calificare al fortei de munca si cu infrastructura de utilitati.

Atractivitate de doua stele
In penultima categorie au intrat 14 judete. Pentru cele mai multe, era de asteptat sa se afle undeva spre coada clasamentului. La Botosani, de pilda, au cantarit greu calitatea redusa a fortei de munca, distanta mare pana in Vest si infrastructura slab dezvoltata.

In Mehedinti se evidentiaza costurile ridicate cu salarizarea si lipsa parcurilor industriale, iar in Galati pretul uneori exagerat al terenurilor si chiriilor si, din nou, distanta fata de granita cu Ungaria. La Vaslui ai de unde alege (rata somajului era de 11,2%) si poti plati putin, dar forta de munca e slab calificata.

Cat despre Tulcea, in ciuda accesului la Dunare si la Marea Neagra, utilitatile publice sunt slab dezvoltate, iar forta de munca nu e prea bine pregatita. Buzaul duce lipsa unor parcuri industriale si e greu accesibil dinspre Vest, in timp ce in Neamt infrastructura, distanta de granita si pretul relativ ridicat al terenurilor bat forta de munca ieftina si disponibila.

Judetul Suceava nu a reusit sa stranga decat doua stele din cauza calitatii slabe a fortei de munca, a ratei criminalitatii si a situarii geografice, care cresc preturile de transport in cazul unor exporturi spre Vest ori spre Orient, dar si in cazul unor livrari in Capitala. Vecinul de la vest, Bistrita- Nasaud, este, de asemenea, relativ izolat.

In acelasi timp, calitatea infrastructurii, fie ca e vorba de transport, fie ca e vorba de utilitati publice, nu e tocmai buna, iar personalul calificat e destul de greu de gasit.

Dambovita nu reuseste sa convinga din cauza distantei fata de UE si a gradului slab de pregatire al populatiei active, iar in Covasna investitorii nu ar trebui sa se prea inghesuie din cauza infrastructurii prost intretinute si a ratei foarte ridicate a criminalitatii.

Doljul pierde din cauza costurilor salariale, iar Constanta se claseaza aici, in ciuda infrastructurii diverse si moderne si a personalului calificat, din cauza preturilor mari pe piata imobiliara, a salariilor ridicate, a distantei de granita UE si a somajului redus.

Nume grele pe lista codaselor
Trei judete nu au reusit sa primeasca, dupa notarea tuturor criteriilor si finalizarea calculelor, decat cate o stea. In mod ciudat, toate trei sunt regiuni deloc ocolite de investitori si care au inregistrat, in ultimii ani, o destul de vizibila dezvoltare economica. Acest lucru nu a fost suficient, se pare, pentru a le face atractive.

Cel mai slab punctaj l-a acumulat Bacaul, unde au cantarit negativ putina forta de munca disponibila, lipsa personalului calificat, lipsa parcurilor industriale, distanta mare fata de granita UE, pretul relativ ridicat al terenurilor si constructiilor, accesul destul de greu la utilitatile publice si, nu in ultimul rand, rata crescuta a criminalitatii.

Nici vecina din sud, Vrancea, nu sta mult mai bine. Costurile salariale foarte mari, mai ales raportate la forta de munca slab calificata, pozitionarea fata de frontiera vestica, infrastructura destul de slaba, mai ales la capitolul utilitati, au coborat judetul pe unul din ultimele locuri ale clasamentului. Al treilea in aceasta categorie este Satu Mare.

Desi situat la granita cu Ungaria, judetul a primit doar o stea din cauza ratei foarte mici a somajului, a salariilor mari platite pentru un personal calificat sub media pe tara, a costurilor mari din domeniul imobiliar si a ratei mari a criminalitatii.

La realizarea clasamentului au fost luate in calcul zece criterii: costul fortei de munca, excedentul de forta de munca, gradul de calificare al populatiei active, respectiv al somerilor, existenta parcurilor industriale si numarul acestora, calitatea si diversitatea infrastructurii de transport (inclusiv a celei aflate in constructie sau in proiect), accesul la utilitatile publice, distanta

fata de granita cu Uniunea Europeana, pretul terenurilor, cladirilor si chiriilor, gradul de perceptie a coruptiei si rata criminalitatii.

Cat de exacte sunt calculele oamenilor de afaceri?
Inainte sa-si puna banii la bataie, un intreprinzator adevarat analizeaza zeci de factori
Manualele te pot invata unde si cand este bine sa investesti. Ramane de vazut cat de valabile sunt aceste teorii cand vine vorba de Romania. In mod normal, inainte de a se hotari pentru un loc sau altul, un intreprinzator face o groaza de calcule si ia in seama o gramada de criterii. Unele sunt generale, altele se refera exact la tipul de afacere ce urmeaza a fi pus in practica.

Cu toate acestea, in Romania nu se intampla intotdeauna cum spun cartile. O investitie ce parea ideala se poate transforma peste noapte in cel mai teribil esec, iar o afacere aparent extrem de riscanta si fara prea multi sorti de izbanda poate aduce un profit colosal. Sa luam, de pilda, cazul Iasiului. La prima vedere, orasul este o destinatie ideala pentru investitori.

Beneficiaza de forta de munca inalt calificata (exista aici cinci universitati) si dispusa sa lucreze pe bani putini, are aeroport international si un parc tehnologic in constructie. Insa mai toti oamenii de afaceri care si-au manifestat interesul pentru capitala Moldovei au facut pe rand cale intoarsa.

Doar in ultimul an au venit si au plecat suedezii de la "Electrolux", un concern germano-japonez care producea masini-unelte, precum si o societate italiana de amenajari edilitare. Pe toti i-a pus pe fuga nu atat birocratia si legislatia stufoasa, cat lipsa terenurilor disponibile si a unei infrastructuri adecvate.

sefii judetului si-au propus sa acopere aceste neajunsuri prin infiintarea unei "Zone Metropolitane", alcatuita din municipiul Iasi si cele 12 comune invecinate. In perspectiva, Iasiul va ajunge la un diametru de 30 de kilometri si va avea o populatie de circa jumatate de milion de locuitori.

Se spera ca infrastructura se va dezvolta, iar firmele isi vor putea infiinta cu investitii relativ mici sedii si spatii de productie, caci vor avea la dispozitie mii de hectare de teren ieftin. In celalalt colt al tarii, Craiova ar trebui sa le ofere oamenilor de afaceri o paleta larga de optiuni in domeniul industriei.

Cel putin asa crede presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa, care enumera Daewoo, Electroputere, fabrica de avioane, cea de tractoare si masini agricole ori combinatul Doljchim. Forta de munca este destul de ieftina si numeroasa, iar parcul industrial proaspat infiintat langa SC Avioane Craiova SA este "o gura de oxigen pentru oras". "Asteptam investitorii", a spus Prioteasa.

Care nu se inghesuie, insa. Puterea de cumparare mica, comparativ cu alte orase mari din tara, lipsa de implicare a municipalitatii si lipsa utilitatilor (apa, canalizare, gaze) in zonele limitrofe ii tine inca departe pe oamenii de afaceri.

Cum se mai pot insela investitorii
De cealalta parte, poate fi dat ca exemplu hipermarketul Carrefour. Se stie ca francezii (la fel ca multi alti giganti din domeniul retail-ului) au ezitat foarte mult inainte sa intre pe piata romaneasca.

Succesul imens pe care l-a avut primul magazin deschis in Capitala nu a fost anticipat de nici unul din studiile scumpe, realizate de specialisti cu renume, si a determinat extinderea continua a lantului, care va deschide anul acesta a patra locatie, la Brasov.

Cel mai probabil, analizele nu au luat in calcul veniturile provenind din economia neagra si din cea gri si nici banii trimisi de muncitorii romani din strainatate. Altora, totusi, li s-au confirmat studiile facute inainte sa investeasca. "Am ales Timisoara pentru ca este un important centru universitar, care pregateste specialisti software si hardware, vorbitori de limba engleza.

Totodata, are si o pozitie geografica foarte buna, accesul fiind garantat de aeroportul international", explica Joerg Stratmann, general manager al Siemens VDO Automotive SRL.

Ruxandra Stan, director executiv al Consiliului Investitorilor Straini, spune ca principalii factori pe care ii iau in considerare investitorii straini sunt "calificarea si costul fortei de munca, calitatea infrastructurii si accesibilitatea, accesul la utilitati, relatiile cu autoritatile locale in sensul deschiderii la dialog si cooperare".

Secretarul de stat Ioan Cindrea, presedintele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), se arata gata sa-i sprijine pe oamenii de afaceri.

"ANOFM acorda sprijin agentilor economici care vor sa demareze sau sa dezvolte afaceri, finantand locurile de munca pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi absolventii, persoanele peste 45 de ani, intretinatorii unici de familie, persoanele care mai au trei ani pana la indeplinirea conditiilor de pensionare etc.

sau cursuri de formare profesionala, atat pentru someri, cat si pentru salariatii diverselor intreprinderi", explica el. Dar altii cred ca, in cele din urma, ceea ce conteaza este fiscalitatea. "Pe investitori ii intereseaza profitul. Cei din domeniul textilelor, de pilda, sunt in general multumiti, caci au gasit ceea ce cautau: forta calificata la cel mai mic cost.

Dar altii se gandesc sa incerce si alte locatii externe", spune directorul executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan.

Rezultate care ne pun pe ganduri
Harta alaturata a fost realizata ca urmare a aplicarii unor criterii destul de fixe, bazate pe date furnizate de Institutul National pentru Statistica, ANOFM, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Justitiei ori diverse ONG-uri. Ceea ce a rezultat ii va multumi pe unii, ii va supara pe altii si, probabil, le va provoca uimire multora.

Caci sunt judete cu o imagine buna printre investitori (si, in consecinta, cu un mediu de afaceri destul de dezvoltat) care apar ca fiind de evitat, in timp ce altele, ocolite in general, par a oferi oportunitati nebanuite. Concluzia este destul de usor de tras: economia Romaniei este inca departe de a putea fi transpusa in cifre exacte.

Grilele care li s-ar potrivi Germaniei sau Canadei nu dau rezultate pe malurile Dambovitei, iar statisticile sunt inca departe de a surprinde cea mai mare parte a realitatilor locale. Ceea ce confera afacerilor de aici o permanenta nota de risc si nesiguranta.

DIFERENTELE INTRE JUDETE RAMAN MARI
• Conform datelor din decembrie 2003, salariul mediu net pe economie era de 4,839 milioane de lei. In Bucuresti se castigau, in medie, 5,973 milioane de lei, iar in Hunedoara 5,500 milioane de lei, in timp ce in Covasna salariul mediu era de 3,818 milioane de lei, iar in Neamt de 3,903 milioane de lei.
• Pretul unui hectar de teren agricol in Timis poate ajunge la 10.000 de euro, in timp ce in Baragan se vinde si cu 200 de euro.
• Exista 27 de parcuri industriale - in trei judete sunt cate trei, in timp ce in 23 de judete nu functioneaza nici unul.
• Rata somajului varia, la 30 iunie, de la 1,7% in Bihor si 2,3% in Satu Mare la 11,8% in Hunedoara si 11,2% in Vaslui.
• Proportia intelectualilor, functionarilor si tehnicienilor din populatia activa variaza de la 15% in Botosani si 18% in Vaslui si Teleorman la 38% in Constanta si Brasov si 55% in Bucuresti.



















597 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version