In ultimele zile, la frontiera Romaniei cu Ucraina au loc evenimente ce amintesc, mai degraba, de anul 1940, cand, urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, Uniunea Sovietica anexa prin forta Basarabia si Bucovina de Nord. Astazi, in 2004, nave militare ucrainene au inceput, pur si simplu, operatiuni militare ostile Romaniei pe Bratul Chilia din Delta Dunarii.

Navele ucrainene pun si scot balize, delimiteaza frontiera, arunca ancore pe malul romanesc. Politistii romani de frontiera semnalizeaza cu disperare - acustic si luminos - incalcarea cu rele intentii a frontierei de stat cu Romania. Din fericire, pana acum au fost evitate abordajele directe sau deschiderea focului.

Totul intervine intr-un context politico-diplomatic intens deteriorat intre Romania si Ucraina. Kievul a sapat Canalul Bastroe fara o motivatie economica solida, riscand, in schimb, sa provoace o catastrofa ecologica in cel mai umed si mai bogat pamant in flora si fauna din Europa - Delta romaneasca a Dunarii.

Pe de o parte, Romania, dupa 24 de runde de negocieri bilaterale avute dupa semnarea Tratatului bilateral dintre Bucuresti si Kiev, a supus atentiei Curtii Internationale de la Haga problema delimitarii platoului continental din jurul Insulei Serpilor.

Stanca, de 17 ha si care ar avea in jurul sau mari rezerve de hidrocarburi, a fost anexata de URSS in 1948, dupa ce Romania a fost fortata sa intocmeasca pe ea un proces-verbal...

Acest lucru nu se afla in discutia Curtii de la Haga, deoarece, prin Tratatul din 1997 ratificat de Parlamentele celor doua tari, Romania accepta, in conformitate cu documentele de la Helsinki, ca frontierele actuale din Europa nu pot fi modificate decat prin intelegerea partilor. Pentru fiecare incalcare a frontierei de stat a Romaniei, Bucurestiul raspunde cu un demers diplomatic.

De partea cealalta, Kievul pare hotarat sa provoace un incident militar. Este unul din acele momente de cumpana in politica externa a Romaniei, care poate marca viitorul tarii. Indiferent de ostilitatea ucraineana, ultimul lucru pe care ar trebui sa-l faca Romania ar fi sa se lase antrenata sub orice forma intr-un conflict deschis cu Ucraina.

Treptat, pe Bratul Chilia, tensiunea a ajuns la maximum. Ucrainenii fac o demonstratie de forta militara. In acelasi timp, nu ezita sa distruga fara mila plasele pescarilor din zona. Ca urmare, civilii au ripostat, dezafectand unele balize puse de Kiev pe malul romanesc.

Interesul national al Romaniei este, in acest moment, dezamorsarea situatiei de criza folosind toate mijloacele politice, diplomatice si militare care-i stau la dispozitie. Politic, atat Puterea, cat si Opozitia din Romania ar trebui sa declare public - poate chiar intr-o sesiune speciala a Parlamentului - absenta oricarei intentii de a escalada conflictul cu Ucraina.

Diplomatic, Romania ar trebui sa continue actuala pozitie, de cautare permanenta a dialogului cu Kievul, folosind ambasadorii celor doua tari, dar si canalele civile - chiar asa putine cate sunt - pentru a dezamorsa situatia. In acelasi timp, toti aliatii occidentali ai Romaniei, dar si Rusia, ar trebui informati online cu evolutia situatiei.

In sfarsit, din punct de vedere militar, literalmente salupele romanesti ar trebui sa umble cu armamentul sigilat si cu observatori occidentali la bordul lor. In masura posibilitatilor, toate misiunile de patrulare ar trebui filmate, iar datele transmise imediat Bucurestiului.

Nu se stie daca, din greseala sau ametiti de votca, marinarii de pe puternicele monitoare ucrainene nu vor simti nevoia, la un moment dat, sa traga cateva rafale de mitraliera. Romania trebuie sa dovedeasca imediat ca nu ea a fost la originea acestora si, mai ales, ca nu a ripostat cu foc.

Cum s-a ajuns oare, in 2004, la masuri ce amintesc de inceputul razboaielor mondiale din secolul XX? Intrarea Romaniei in NATO in primavara acestui an a provocat, se pare, reactii de-a lungul noii frontiere Est-Vest. Nu doar Romania se afla sub presiune. Tarile Baltice, si ele intrate in NATO, au de-a face, la randul lor, cu presiuni asemanatoare, venite tot din spatiul ex-sovietic.

Situatia nu se va rezolva usor. Ucraina, un stat tanar, s-a format artificial prin anexarea la Kiev a unor largi teritorii ce au apartinut Poloniei, Cehoslovaciei si Romaniei. Locul comunismului in Ucraina a fost luat, deocamdata, de un ultranationalist feroce, tara si poporul incercand sa-si gaseasca o identitate proprie. Totul este exacerbat si de apropierea alegerilor in tara vecina.

Pe fondul unei situatii economice incerte - in ciuda unei asa-zise cresteri economice - Kievul suporta cu greu chiar si democratia incipienta. Astfel, liderul Opozitiei locale a fost, se pare, otravit de oamenii lui Kucima, fiind transportat urgent la Viena. Presedintele Kucima insusi ramane o persoana nefrecventabila pe plan international dupa ce a vandut radare lui Saddam Hussein.

Actuala situatie tensionata cu Ucraina trebuie detensionata, fiindca timpul si pacea lucreaza de-acum in favoarea Romaniei. Romania este tara europeana si Uniunea Europeana este gata sa consfinteasca, in doi ani, oficial, acest lucru. De partea cealalta, Ucraina nu stie exact incotro merge.

Cu siguranta insa, actuala directie nu este cea de dorit nici pentru Ucraina, punte intre Europa si Rusia, si nici pentru comunitatea internationala. Europa si Statele Unite vor trebui, in acelasi timp, sa se obisnuiasca in anii care vin cu asemenea pozitii. Prabusirea comunismului in Est a adus alaturi de Occident pe cei care au dorit sa vina.

Fostul spatiu sovietic nu mai doreste comunismul, dar nici nu agreeaza Occidentul. 11 septembrie a deturnat atentia Americii din aceasta regiune. In Europa, extinderea-gigant catre Est si complexul proces de integrare nu au mai lasat timp si resurse pentru dialog si sprijin efectiv cu tarile aflate la est de Romania sau Polonia.

In aceste conditii, Romania trebuie sa-si pastreze calmul si sa constientizeze ca, pentru multa vreme de-acum incolo, la est si nord se afla cu adevarat Estul Salbatic.