Presedintele Vladimir Putin s-a declarat aparatorul democratiei in Rusia ca raspuns la criticile venite din strainatate la planurile Kremlin-ului de combatere a terorismului, planuri care prevad o restrangere a libertatilor democratice.
Seful statului rus a vorbit despre libertatea presei in Rusia, intr-un moment in care prea putine publicatii si posturi de televiziune mai indraznesc sa iasa din linia Kremlin-ului.
Recentele propuneri ale presedintelui Putin in ceea ce priveste lupta antiterorista, promovate dupa atacul de la Beslan, prevad de exemplu eliminarea alegerilor regionale, iar ele au starnit suspiciuni si teama in Occident.
S-a speculat ca tendintele autoritare ale liderului de la Kremlin au devenit mai vizibile ca oricand.
Libertatea presei
Presedintele Putin a incercat sa convinga comunitatea internationala ca democratia rusa este pe maini bune.
In cadrul unui forum al directorilor mass media, Putin a promis ca Rusia nu isi va schimba directia dupa atacul de la Beslan.
"Libertatea presei e unul din fundamentele democratiei noastre, o garantie a faptului ca procesul de tranzitie e ireversibil", spune Vladimir Putin.
"Critica presei e utila pentru guvern la toate nivelurile, chiar daca uneori poate fi destul de dureroasa. Totusi, ne asteptam ca aceasta critica sa fie responsabila si bazata pe argumente", a mai adaugat seful statului rus.
Declaratiile de lui Vladimir Putin au marsat pe ideea ca transformarea democratica a Rusiei nu mai poate fi intoarsa inapoi.
Comentariile survin la doar o zi dupa ce 28 din cei mai importanti jurnalisti rusi au semnat o declaratie de condamnare a ceea ce ei numesc actiunile de cenzura de stat de la televiziune rusa si restrictiile aplicate libertatii de expresie.
Nemultumirea presei ruse a ajuns la maxim dupa ce mai multi ziaristi rusi au fost impiedicati sa ajunga la Beslan, unul fiind chiar otravit, iar editorul cunoscutei publicatii Pravda a fost fortat sa demisioneze deoarece a supervizat articole criticie la adresa comportanmentului fortelor de ordine in timpul atacului terorist.
Compania Yukos
Presedintele Putin a mai incercat sa aplaneze si teama comunitatii de afaceri, nelinistita de atacurile contra marii corporatii petroliere Yukos.
Cel mai bogat om din Rusia, Mihail Hodorkovski, ramane dupa gratii, iar inspectorii fiscali continua sa ii ceara miliarde de dolari in taxe neplatite.
Vladimir Putin a declarat ca statul rus nu are in plan nationalizarea bunurilor Yukos.
Presedintele rus a precizat insa ca firme de stat ar putea participa la licitatii de vanzare a subisdiarelor Yukos.
"Statul nu si-a stabilit ca scop nationalizarea acestei companii sau sa puna mana pe ea. Dar daca active ale acestei companii vor fi scoase la licitatie, si firmele de stat pot participa. Dar va repet nu dorim nationalizarea Yukos" a spus presedintele rus.
Declaratia lui Putin nu face insa decat sa intareasca convingerea comunitatii de afaceri ca subisdiarele Yukos vor fi vandute, ceea ce va duce la desfiintarea de facto a marii corporatii petroliere, chiar daca aceasta nu va fi nationalizata.
