Putina lume a observat ca in ultima vreme, din ce in ce mai des prin ziare, in special prin cele dispuse sa faca tot felul de servicii, apar stiri mari despre greselile unor primari. Ba ca primarul din sectorul nu stiu care ii prigoneste pe pensionari, ba ca primarul din comuna X si-a insusit niste bani sau a facut ceva in interes personal. Lucrurile se vad si mai bine in Bucuresti.
Anonimii liberalilor alesi pe la sectoare au devenit tinta predilecta sau chiar ciuca batailor. De altfel, la o privire mai atenta asupra primarilor implicati in vesti proaste, se observa o constanta. Toti sint de la opozitie. De la Alianta D.A., chiar si de la Partidul Romania Mare sau partide mai mici. Mai sa fie! De-ai puterii lucreaza pe brinci, cu “succese in munca”.
Au si fonduri, au si programe pe care le-au depasit deja. Ai opozitiei se arata a fi doar niste derbedei. Fura din banii publici, din bugetele locale, ascund sub plapuma pe ce pun mina, ce mai, ne sint prezentati ca niste catastrofe. Numai grija alegerilor din noiembrie, culesul recoltei si privatizarile pe fuga ce ne mai impiedica sa punem legea pe ei. Cu politie, cu PNA, cu restul presei!
Mie, unul, aceste atacuri asupra primarilor opozitiei mi se par suspecte. Nu vreau sa spun ca ei n-ar fi comis erori sau n-ar fi facut prostii. Doamne fereste! Dar activitatea aceasta sustinuta de a umple de zoaie primarii opozitiei pare a ascunde altceva decit grija pentru cetatenii comunitatilor respective. In primul rind, multi dintre alesi nici nu s-au putut dezmetici. Sau cum e la Cluj.
Degeaba s-o fi dezmeticit Emil Boc cita vreme Gheorghe Funar a lasat primaria fara bani. David Copperfield sa fie, si tot n-ar putea face minuni.
Atacurile la adresa primarilor opozitiei nu sint nici rezultatul intimplarii. Uciga-l toaca n-a inregistrat inca performanta unei asemenea serii negative. Asa ca nu ne ramine decit sa acceptam ca avem de-a face cu o adevarata strategie. “Ginditorii PSD” si-au pus in cap sa contracareze succesul opozitiei la alegerile locale.
Iar tehnica aleasa pare sa fie una rudimentara: discreditarea alesilor (si sufocarea lor financiara) prin mijloace cit mai eficiente. Si cu ajutorul mass-media de serviciu.
Scopul principal: crearea, printre alegatori, a unei stari de regret in raport cu optiunile de la locale. Uite pe cine ati ales! Uite ce fac! Uite cit de periculosi sint! Iar daca ii mai votati si-n toamna, vor veni altii si mai nenorociti!
Nu stiu cine ar putea taxa PSD-ul pentru ca nu se concentreaza pe promisiunile cu care oamenii sai au cistigat pozitii de primari sau de consilieri. Oricum, opozitia n-o face. In schimb, cineva ar trebui sa-i trezeasca pe alegatori. PSD-ul a inceput sa lucreze ca o fabrica de sentimente. Iar in cazul primarilor, si-a propus cea mai mare cantitate posibila de regrete!
