Prestigioasa publicatie “International Herald Tribune” a publicat luni, sub titlul “Implicarea trusturilor straine in mass-media est-europene, un punct dureros”, o ampla analiza consacrata situatiei in care se afla presa din Europa centrala si de est, la un deceniu si jumatate de la caderea Cortinei de Fier.

Va prezentam articolul semnat de Judy Dempsey, preluat din IHT de agentia Rompres, cu precizarea ca titlul si subtitlurile apartin redactiei.

“In timpul anilor de apus ai comunismului, locuitorii Europei de est si ai Balcanilor se bazau pe posturile internationale de radio si nu pe publicatiile scrise pentru a afla ce se intimpla intr-o lume deja vrajita de liderul sovietic de atunci, Mihail Gorbaciov. Presa vremii, intr-un aspect tipografic ce lasa mult de dorit, era controlata de stat si sustinea linia partidului.

Acum, la 15 ani dupa caderea comunismului din Europa, peisajul mediatic s-a schimbat radical. Cetatenii acestei regiuni avizi de informatii pot alege acum dintr-o varietate mare de publicatii, reviste cu un aspect tipografic excelent si jurnale specializate, multe dintre ele fiind proprietatea unor trusturi editoriale straine care s-au grabit sa intre pe piata mediatica est-europeana dupa 1989.

Insa in pofida paletei largi de optiuni, partea rea a lucrurilor este aceea ca aceste edituri straine, decise sa faca un profit cit mai substantial si sa isi sporeasca cota de piata, au mizat pe sentimentele nationaliste si populiste, chiar mai mult decit au indraznit comunistii vreodata si decit ar fi indraznit respectivele companii sa o faca in tarile lor de origine.

“Aceste noi democratii au intirziat foarte mult cu reglementarea proprietatii mass-media”, a declarat Brankica Petkovic, analist media in cadrul Peace Institute, specializat in probleme privind libertatea presei in tarile aflate in tranzitie. “In multe cazuri, a fost o faza de privatizari spontane, in lipsa unor instrumente legale.

Trusturile straine au intrat rapid pe piata de aici si multe au cistigat o pozitie dominanta fara a fi verificati atent”, a mai spus aceasta.

Majoritatea dintre cele sase mari trusturi editoriale care domina mass-media scrise din Europa de est sint germane: Axel Springer, WAZ Media Group, H. Bauer si Verlagsgruppe Passau. Mai sint apoi Ringier (Elvetia) si Orkla Press (Norvegia).

Toate aceste companii au investit in modernizarea imprimeriilor si in pregatirea jurnalistilor, iar acum sint suficient de puternice pentru a tine piept interferentei guvernamentale, fenomen care continua sa se intimple in citeva dintre aceste tari.

Temeri legate de scaderea standardelor

Helena Luczywo, redactor-sef adjunct in cadrul publicatiei poloneze centrale “Gazeta Wyborcza”, a declarat ca marea ei temere in privinta detinerii unor publicatii de catre trusturi straine de presa este legata de scaderea standardelor jurnalistice.

“Cind consumatorul e rege, exista tendinta de a face rabat si a te adapta celor mai proaste gusturi”, a afirmat ea in cadrul unei conferinte pe tema proprietatii in mediul mass-media.

In plus, ea s-a declarat ingrijorata ca “intrarea pe piata a unui cotidian rival, Fakt, ar putea crea premisele scaderii nivelului publicatiei amintite, la fel cum s-a intimplat in Marea Britanie”, a mai adaugat aceasta, facind referire la o decizie a News Corp. de a schimba statutul cotidianului central The Times in tabloid. “Asistam la o “tabloidizare” a publicatiillor”, a conchis aceasta.

Axel Springer se numara printre cele mai mari trusturi de presa straine prezente in Polonia, unde detine 15 reviste si un ziar. Recent, a creat tabloidul Fakt, care concureaza puternic cotidianul polonez amintit. “Fakt”, lansat cu un tiraj de 300.000 de exemplare, a depasit intre timp tirajul “Gazetei Wyborcza”, de 560.000 de exemplare, potrivit lui Florian Fels, directorul trustului in Polonia.

In acelasi timp, tonul populist al articolelor aparute in publicatia grupului german a stirnit teama ca publicatia va sacrifica tot mai mult echilibrul de dragul senzationalului.

“Ne-am putea trezi ca, intr-o zi, “Fakt” lanseaza slogane populiste si cere Germaniei sa le plateasca polonezilor despagubiri pentru pagubele morale si materiale facute in timpul celui de-al doilea razboi Mondial. Este genul de abordare care vinde. Apoi “Fakt” va retracta si va calma lucrurile. Si asta vinde”, a apreciat un inalt diplomat european sub rezerva anonimatului. (...)

In Romania, libertatea presei e amenintata

In Balcani, proprietatea asupra unor publicatii este obiectul de disputa intre trusturile editoriale straine, fosti politicieni si oameni de afaceri locali, toti luptindu-se sa obtina o cota de piata si sa atraga publicitate pe piete in care guvernele controleaza inca marile companii si industria.

Concurenta este chiar mai intensa si mai controversata in Romania. Aici, grupurile pentru respectarea drepturilor omului au criticat in mod repetat guvernul pentru ca intervine asupra libertatii presei.

Jurnalistii, la rindul lor, au acuzat Ringier si WAZ de interferenta in politica editoriala, cenzurindu-le criticile aduse guvernului de stinga condus de premierul Adrian Nastase, care candideaza pentru functia de presedinte in alegerile generale programate pentru data de 28 noiembrie.

Ringier detine tabloidul “Libertatea”, cel mai bine vindut ziar din Romania, dar si cotidianul “Evenimentul zilei”, al treilea in ierarhie. WAZ detine “Romania Libera”, un cotidian central situat pe locul al patrulea in aceasta ierarhie.

Thomas Landolt, directorul general al Ringier in Romania, a negat orice cenzura asupra vreunui jurnalist de-al sau pentru a fi pe placul guvernului de la Bucuresti. “Ringier nu i-a cerut nici unui jurnalist sa plece din cauza presiunii guvernului. Incerc sa reorganizez si sa modernizez ziarele. Trebuie sa fie facute citeva schimbari interne”, a mai spus acesta.

In cadrul unui interviu telefonic, Landolt a precizat ca schimbarile sint in mare masura de natura organizatorica, implicind modernizarea birourilor, o mai buna planificare si o mai buna colectare a stirilor.

Guvernul roman, criticat de UE

Insa jurnalistii romani au declarat ca Ringier si WAZ se indeparteaza de informarea politica in favoarea asa-numitului “infotainment”, a senzationalului. Landolt a mai adaugat ca guvernul a incercat sa influenteze agenda editoriala, nemaioferind publicitate. “Anul trecut, nu am primit nici un fel de contract publicitar guvernamental, dar chiar si asa, ne-am descurcat.

” Potrivit directorului Ringier, clasa politica romaneasca actioneaza ca si cind revolutia din 1989 nici nu ar fi avut loc, crezind ca pot controla mass-media la fel de strins cum o facea dictatorul Ceausescu. Acest lucru nu mai este acum posibil, spune Landolt. (...)

Grupurile pentru respectarea drepturilor omului aflate in Romania sustin ca prezenta trusturilor straine de presa a fost benefica. “Proprietarii straini nu pot fi usor de mituit”, a declarat Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent. “Exista insa in rindul romanilor o anumita mentalitate ostila proprietarilor straini. Este un fel de nationalism.

” Principala sa teama este legata de modul in care sint intimidati jurnalistii care lucreaza la publicatiile cu capital majoritar romanesc. “Atacurile fizice asupra jurnalistilor sint tot mai numeroase. Din ianuarie pina in septembrie, au existat 15 asemenea cazuri. Cerem in continuare derularea de anchete, dar multe cazuri ramin nerezolvate.

Iar guvernul abia acum a inceput sa ia pozitie impotriva acestor incidente”, a mai declarat ea. Insa demersul autoritatilor de la Bucuresti s-ar putea datora presiunii Uniunii Europene, la care Romania spera sa adere in 2007. UE a criticat in mod repetat guvernul roman pentru intimidarea jurnalistilor si pentru restrictionarea libertatii presei.

WAZ de necaz in Macedonia

Cu toate acesta, pina acum nici UE nu a emis vreo pozitie in privinta controlului preluat de catre WAZ pe piata mediatica din Republica Macedonia, dupa ce a obtinut pozitii solide pe pietele similare din Croatia si Serbia.

In Macedonia, grupurile pentru respectarea drepturilor omului au tinut sa sublinieze ca au fost socate de modul in care WAZ a acoperit referendumul desfasurat la sfirsitul saptaminii trecute, privind retrasarea frontierelor administrative ale tarii. Aici, WAZ detine trei cotidiene - “Dnevnik”, “Utrinski Vesnik” si “Vest”, situate de altfel pe primul loc in ierarhia vinzarilor.(...

) Vladimir Milcin, directorul Institutului pentru o Societate Deschisa din Macedonia, a declarat ca WAZ face tot posibilul sa alimenteze sentimentele nationaliste si chiar sa genereze ura interetnica. Recent, “Dnevnik”, cotidianul cu cel mai mare tiraj, a rulat un titlu care suna astfel: “Albanezii nu ii respecta pe cei morti, ce sa mai vorbim de cei vii.” “WAZ se joaca cu focul.

Cotidianele detinute de grup aici sint fatis antieuropene si antiamericane, acuzind chiar ambele parti ca se amesteca in afacerile interne ale Macedoniei. Am rugat conducerea WAZ sa se gindeasca bine la cum actioneaza in Macedonia”, a mai spus Vladimir Milcin.

In mod surprinzator, directorul executiv al WAZ este nimeni altul decit Bodo Hombach, fost consilier al cancelarului german, Gerhard Schroeder, si presedintele numit de UE al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. (...) functie care i-a oferit lui Hombach acces larg la clasa politica si de afaceri din tarile membre (...).

Desi Bodo Hombach nu a facut comentarii, WAZ a respins orice sugestie ca si-ar asuma vreun rol politic sau ca s-ar implica in politica unor tari balcanice.”

“Nepszava”: Prapastie intre investitori si presa scrisa

“In mai multe tari din Europa s-au creat prapastii adinci intre proprietarii ziarelor si redactiile lor. Faptul ca internetul si televiziunile de informatii si stiri au cistigat teren si-a pus in mod profund amprenta pe piata presei din Europa si nu numai din cauza ca majoritatea cotidienelor politice nu au reusit

sa-si pastreze cititorii. In multe cazuri, scaderea tirajului a dus la scaderea veniturilor din reclame. Iar din aceasta cauza, investitorii se indeparteaza tot mai mult de presa scrisa”, se arata intr-un articol de analiza publicat luni de cotidianul ungar “Nepszava”.

“Ziarul de opozitie “Romania Libera” a aratat, intr-un material publicat pe data de 13 septembrie, ca nimeni din redactie nu ar fi crezut ca, o data cu propunerea de colaborare facuta ziarului in urma cu patru ani de catre Erich Schumann, unul din proprietarii grupului WAZ va aduce cu sine perioada cea mai neagra a ziarului.

Din aceasta vara are loc o lupta acerba intre proprietarii ziarelor, in majoritatea cazurilor publicatii de opozitie. WAZ, in calitate de proprietar al cotidianului “Romania Libera”, si editura de presa elvetiana Ringier, proprietarul ziarului “Evenimentul zilei”, invocind motive economice, au inceput transformarea acestor ziare in publicatii bulevardiere, de scandal”, scrie “Nepszava”.

Nivelul jurnalistic, sacrificat in favoarea profitului

“Situatia creata in mass-media romane a intrat de acum si in vizorul Federatiei Internationale a Jurnalistilor (FIJ). Potrivit unui comunicat FIJ, aceasta problema ameninta in fondul ei institutia dreptului la exprimare libera a parerii de catre redactiile ziarelor respective. In mod constient se sacrifica nivelul jurnalistic al unui ziar in favoarea maximalizarii profitului.

Intr-un editorial publicat in “Romania Libera” a fost criticat puternic grupul de presa german WAZ. Potrivit autorului articolului, activitatea manageriala a grupului de presa se reduce la micsorarea formatului ziarului, la ridicarea pretului publicatiei si, in plus, la amestecul proprietarului in orientarea si continutul ziarului.

Asemanator cu situatia cotidianului “Romania Libera”, membrii redactiei “Evenimentul Zilei” au protestat fata de amestecul proprietarului ziarului in treburile redactionale si in continutul publicatiei.

E ceva putred si in Franta

Dintre statele-membre ale Uniunii Europene, criza cotidianelor se manifesta cel mai evident in Franta. Intii a ajuns in situatie de criza financiara cotidianul liberal cu mare vechime “Liberation”. Putin mai tirziu i s-au alaturat inca doi “uriasi” parizieni, “Le Monde” si ziarul conservator “Le Figaro”. Mai ales in cazul acestuia din urma, situatia devenise foarte critica.

Pierderea de teren de catre ziarul respectiv a inceput in urma cu doi ani, cind 87a din actiunile ziarului au fost cumparate, in trei trepte, de catre firma de armament Dassault. Conducatorul firmei Serge Dassault, declarase inca din 1997 ca ar dori foarte mult sa cumpere cel putin un cotidian si un saptaminal. Schimbarea proprietarului a dus la schimbarea continutului ziarului.

In aceasta vara, s-a aflat ca, in urma interventiei patronului, a fost eliminat din ziar un interviu si tot acesta a cerut scurtarea unui articol. Se pare ca Dassault da telefon zilnic la redactie pentru a da dispozitii in legatura cu ce sa se publice si cum sa se procedeze. Din acest motiv, intre proprietar si redactie se adinceste tot mai mult prapastia.

In septembrie, 93a din membrii redactiei au semnat o declaratie prin care au anuntat ca vor sa ramina independenti si nu vor sa devina un ziar militar.

(...) Si in Marea Britanie s-au produs mutatii: incepind de la 1 noiembrie, cotidianul londonez “The Times” incearca sa-si mentina numarul cititorilor prin aparitia sa intr-un format mai mic. (...) Ziarul, cu un trecut de 216 ani, a urmat modelul publicatiei “The Independent”, care a inceput mai devreme sa apara intr-un format mai mic.

In formatul actual, ziarul este mai usor de manevrat, mai ales in mijloacele de transport in comun, iar, in acest fel, s-a dovedit mai vandabil (...)”