Rezultatele finale ale alegerilor au reprezentat consacrarea oficiala a esecului citorva partide si politicieni plecati la drum cu ambitii mai mari. Emil Constantinescu si Petre Roman, care cindva au condus Romania, sint siliti sa se retraga in culisele politicii, dupa ce nu au reusit sa obtina pentru partidele lor decit in jur de 1% din voturi.
Unul a fost presedinte al Romaniei. Altul a fost prim-ministru, presedinte al Senatului si apoi ministru de Externe. Anul 2004 marcheaza atit pentru Emil Constantinescu, cit si pentru Petre Roman esecul definitiv in tentativa lor de a mai reveni in marea politica.
Actiunea Populara, vehiculul prin care Constantinescu a incercat reintrarea in politica dupa o pauza de doi ani, s-a dovedit nepopulara, obtinind 0,51%, iar candidatul la prezidentiale Marian Milut si mai nepopular (0,42%).
Pentru Roman, semnele caderii au aparut o data cu scorul de 2,68% obtinut in 2000 la prezidentiale. Aceasta a atras pierderea functiei de presedinte al PD, in 2001, in favoarea lui Basescu, fapt pe care fostul lider nu a putut sa-l accepte niciodata. Ca si in cazul lui Constantinescu, pauza de citiva ani pe care si-a luat-o nu i-a fost un sfetnic bun.
A infiintat in acest an un nou partid, Forta Democrata, cu care si-a consacrat iesirea din scena. Cu 0,94% la parlamentare si 1,35% la prezidentiale, FD si Petre Roman sint deja un capitol inchis. L-ar putea recupera PSD, reintrat in zodia lui Iliescu, mai ales ca ambii par dispusi sa depaseasca tensiunile de odinioara.
Roman ne-a declarat ca deocamdata nu a primit o oferta de la PSD, dar a refuzat sa precizeze daca l-ar interesa sau nu.
Sperante moarte in fasa
Anul 2004 s-a dovedit dur si pentru incepatori. Nascut spectaculos in vara lui 2002, ca un partid al tinerilor de succes, URR si-a dat obstescul sfirsit cu mult inainte de alegeri. Aparitia sa a speriat putin PSD, care a infiintat repede un contrapartid de rezerva, Partidul Tineretului, condus de Raj Tunaru.
URR a stirnit un oarecare interes pentru citeva luni, dupa care si-a incetat brusc orice forma de activitate. Apare totusi pe buletinele de vot, dar dispare din politica o data cu cele 0,36 procente obtinute. O soarta asemanatoare are si Gigi Becali, cu creatia sa hibrida, PNG. Cu 2,36% pentru PNG si 1,77% pentru el, Becali nu se califica in divizia parlamentara.
Dar nici nu renunta, pentru ca, spune el, de-abia a cistigat experienta.
PNTCD merge mai departe
Pentru taranisti este a doua oara cind rateaza Parlamentul, obtinind 1,92%. Cu toate acestea, presedintele sau, Gheorghe Ciuhandu, nu se da batut. El se simte imbarbatat de faptul ca beneficiaza de sprijinul popularilor europeni. „Bruxelles-ul ne sustine in continuare, desi au fost niste peremisti care au defilat acolo, pe culoare la PPE“, a declarat Ciuhandu pentru „Cotidianul“.
Fapt recunoscut si de Mugur Ciuvica, vicepresedinte AP. „Or sa sprijine in continuare PNTCD, atita timp cit acesta exista“, apreciaza el. Daca AP va lansa, cel mai probabil, un apel la formarea unui nou pol crestin-democrat, Ciuhandu are o alta viziune: adunarea crestin-democratilor in PNTCD.
Liderul taranist nici nu vrea sa auda de schimbarea denumirii partidului si nu o va admite decit la presiunea forurilor de conducere, pentru ca acesta „are o traditie“.
