Tinerii cineaşti se revoltă

de     Cotidianul
Sâmbătă, 4 decembrie 2004, 0:00


Tinerii cineaşti se revoltă

Ministerul Culturii se plinge că nu are bani pentru tinerii cineaşti. Totuşi, zeci de miliarde revin vechilor prieteni sau colegi de partid, cu toate că rezultatele lor din ultima vreme sint discutabile.

După ce anul trecut Sergiu Nicolaescu beneficia de sume importante pentru un documentar, „Afganistan“, şi pentru lungmetrajul „Orient Expres“, anul acesta primeşte subvenţionare pentru incă două lungmetraje. Suma totală ar putea depăşi 30 de miliarde de lei.

„Şase proiecte au fost ciştigate de tineri regizori, ca debutanţi, şi eu m-am bucurat pentru ei, pentru că sint o generaţie de tineri talentaţi. De ce să fie cineva trist că in Romania se mai fac incă 10 filme? Dacă ne uităm la bani, eu am adus in fiecare an de meserie două milioane de dolari cinematografiei romaneşti.

In condiţiile astea, cinematografia imi este datoare mie“, susţine Sergiu Nicolaescu.
Cum se incalcă legea

Pe liste se regăsesc şi alţi vechi clienţi. Dintre aceştia nu lipseşte Ioan Cărmăzan, un regizor fără priză la public şi critică, dar foarte apreciat, se pare, la Ministerul Culturii.

Nu lipseşte nici filmul „Candele de zăpadă“, cu scenariul de Corneliu Vadim Tudor, care, deşi in insăşi logica invocată pentru suplimentarea listei nu ar fi avut ce căuta acolo, fiind clasat pe locul 21 după evaluare, a inlocuit proiectul de pe locul 13, filmul „Dimineaţa iubirii“, in regia lui Nicolae Corjos.

In plus, prin alocarea suplimentară a banilor doar pentru proiecte de lungmetraje, CNC incalcă un regulament ce prevede obligativitatea de acordare, din sumele aflate la dispoziţie, a unui procent de 20% pentru filmele de scurtmetraj. „Filmul de pe locul 13, al lui Nicolae Corjos, avea o notă mult mai mică şi de aceea s-a făcut această inversare.

Criteriile nu sint clientelare, dar intotdeauna va exista o doză de subiectivism in acest domeniu“, declară Dorin Mitulescu, director CNC.
Conflict de generaţii

De ceva timp se vorbeşte de un conflict de generaţii in cinematografia romanească. Regizorii atestă conflictul, dar pun sub semnul intrebării noţiunea de generaţie. Ei preferă să se refere la actorii acestui conflict in termeni de regizori afirmaţi inainte şi după 1989.

Singurul liant de care vorbesc regizorii tineri este situaţia in care a ajuns cinematografia romanească: multe filme proaste şi mediocrităţi, furturi şi afaceri care se fac cu banii de la stat.

„Nu cred că este un conflict intre tineri şi bătrini, ci pur şi simplu un conflict intre o modalitate normală, cinstită şi legală de a acorda fondurile şi o cinematografie de stat marcată de politic“, explică Titus Muntean, regizorul filmului „Examen“.
Ce mai face vechea gardă

Filmele produse in ultimii ani au drept cap de afiş aceiaşi regizori cu care publicul romanesc era obişnuit şi inainte de revoluţie, aceleaşi elemente vizuale şi, pină la urmă, aceleaşi mesaje. Inainte de Revoluţie, Daneliuc şi Pintilie erau cei care spuneau poveşti puternice.

„Cu doi regizori nu poţi să creezi o cinematografie. Prea mulţi copiau lucruri aşa-zis intelectuale din alte cinematografii.

După 1990 găsim filme in care prim-planul este saturat de sex, nuditate lipsită de filtru şi obsesii pe care nu au putut să şi le exprime in comunism şi au ieşit la suprafaţă in modul cel mai urit posibil“, susţine Cristi Nemescu, regizor cunoscut pentru scurtmetrajele sale.

„Personajele erau false, dialogurile de lemn, problematica stupidă, filmele n-aveau ritm, erau lungi, plicticoase, prăfuite, tehnic mediocre şi sufereau la nivel de limbaj şi abordare de un metaforism baroc care sugruma orice emoţie. Asta era tendinţa.

Nu regimul ii obliga să fie intortocheaţi şi insipizi, ci atita puteau ei“, explică Cristi Mungiu, regizorul filmului „Occident“.
Filmul este o artă scumpă

Dacă inainte de 1989 se vorbea despre cenzura comunistă, in prezent regizorii se pling de cenzura economică. Bugetul maxim pe care il are un film in Romania se ridică la maxim 200.000 de euro, in timp ce, pentru orice străin, un film de buget foarte mic incepe de la un milion de euro.

Astfel apar filme romaneşti promiţătoare, dar care arată urit la capitolul imagine, cu incercări ridicole de efecte speciale şi sunet deficitar, plecind din start cu un handicap semnificativ.



















40 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi