Legenda spune ca era odata un om sarman, care avea trei fete. Ajunse la virsta maritisului, acestea nu isi gaseau petitori deoarece tatal lor nu avea de unde sa le dea zestre. In mod misterios, in trei ocazii diferite, in casa lor a ajuns cite un saculet cu aur, suficient pentru o zestre frumusica, astfel ca fetele s-au putut marita.

Povestea spune ca saculetii, aruncati printr-o fereastra deschisa, au aterizat fie in ghete, fie in ciorapii pusi la uscat in fata focului. Lesne de ghicit, misteriosul binefacator este nimeni altul decit Sf. Nicolae, protagonistul a numeroase istorioare de acest gen. Legendele despre darnicia Sf.

Nicolae (271-343), fost episcop de Mira (Turcia), justifica transformarea zilei in care este sarbatorit de biserica intr-o zi in care se fac daruri. De altfel, Sf. Nicolae este venerat ca protector al copiilor si al familiei, in general.

In Olanda, legenda spune ca Sinterklass, asa cum i se spune lui Mos Nicolae, vine cu vasul din Spania, impreuna cu un ajutor Zwarte Piet (Peter cel negru), care il ajuta sa imparta jucarii si dulciuri copiilor cuminti. Sinterklass umbla imbracat cu mantie rosie, mitra si sceptru auriu, consultind in permanenta cartea in care sint scrisi copiii buni si rai.

In Germania, Mosul este cunoscut sub o multitudine de nume - Klaasbuurm Sunnercla, Burklaas, iar in regiunile estice i se spune si “Tapul paros”, “Calaretul” ori “Omul cenusii”, denumiri pitoresti ce reflecta vechi influente pagine ce s-au contopit in figura lui Mos Nicolae, dupa introducerea crestinismului.

Si aici, Mosul are un ajutor tuciuriu, o figura hidoasa, cu coarne, impodobit cu zurgalai, tot de origine pagina. Unul dintre personajele care il insotesc pe darnicul mos este Knecht Ruprecht, o creatura zdrentaroasa care umbla cu un sac ponosit in spinare, in care, potrivit legendei, ii va baga pe copiii rai.

Mosul insotit de ajutoarele sale merge pe la casele cu copii in noaptea de 5 spre 6 decembrie, insa in ultimii ani se constata o tendinta de inlocuire a sa cu mult mai mediatizatul Mos Craciun.

Conservatorii sint de parere ca era mai bine in perioada cind Mos Nicolae juca un rol preponderent in impartirea darurilor, permitind astfel oamenilor ca de Craciun sa se concentreze mai mult pe semnificatia pur crestina a sarbatorii Nasterii Domnului.

Mosul vine de la Rasarit

In Franta se vorbeste doar de Pere Noel, Mos Craciun, care doar ocazional lasa cadouri si in noaptea de 5 spre 6 decembrie. In Rusia, Mos Nicolae era extrem de popular pe vremuri, insa a avut multe de suferit in perioada comunismului, cind a fost rebotezat Bunicul Gerila si imbracat intr-o mantie albastra. In tarile rasaritene, ortodoxe de rit vechi, Sf.

Nicolae, a carui traditie s-a pastrat in ciuda persecutiilor comuniste, sarbatoarea are loc pe 19 decembrie. Unii cercetatori sint de parere ca marele devotament pe care il au ucrainenii fata de acest sfint a jucat un rol important in popularizarea sarbatorii pe intreg continentul, incepind cu tarile nordice.

In Sicilia, in mod surprinzator, rolul Mosului este luat de Sf. Lucia, care este sarbatorita la 13 decembrie. Potrivit legendei, sfinta vine din cer cu o caruta plina de daruri, trasa de un magarus. De obicei, copiii lasa la poarta fin si lapte pentru magarus si prajiturele pentru sfinta.

In zilele ce preced sarbatoarea, adultii se amuza sunind clopotei pe strada, numai pentru a-i vedea pe copii cum se adapostesc repede de frica sa nu-i vada sfinta si sa le arunce cenusa in ochi.

Jocul de-a cadourile

In asteptarea lui Mos Nicolae, copiii din mai toate tarile europene isi pregatesc ghetutele, cinta o seama de colinde si pregatesc fin sau morcovi pentru calul cu care vine Mosul.

In Olanda, sarbatoarea se face practic in seara de 5, cind membrii familiei se string laolalta. La un moment dat se aude o bataie in usa, iar cind se deschide copiii gasesc pe prag un sac cu cadouri. In familiile cu copii mari, care nu mai cred in Mos, se organizeaza petreceri vesele, cu tot felul de jocuri gen “gaseste cadoul”.

Darurile sint ambalate cit mai caraghios si includ de multe ori mici poezii satirice, destul de blinde insa pentru a nu umbri sarbatoarea.