de Ion Cristoiu

De ce a votat asa Romania profunda?

de Ion Cristoiu     Jurnalul National
Luni, 6 decembrie 2004, 0:00


Alaturi de Genetica, Sociologia a fost, in anii stalinisti, victima campaniilor de denuntare ca stiinta burgheza, nascocita de imperialismul american pentru a tulbura mintile maselor populare. La jumatate de secol de la asta, in plina asa-zisa democratie, Sociologia e din nou pusa la indoiala.

Nu de activistii Partidului Comunist, multi dintre ei analfabeti pur si simplu, ci de politicieni, jurnalisti si stabi ai asa-zisei societati civile. Domni si doamne cu facultate, luand locul tovarasilor si tovaraselor de altadata, condamna sondajele de opinie, instrumente ale Sociologiei, ca fiind aservite partidului de guvernamant.

Pentru a justifica teza fraudei majore, cea care, potrivit standardelor occidentale, afecteaza grav insasi ierarhia de dupa vot, chibitii electorali au avansat teza Complotului din care fac parte, alaturi de autobuze si microbuze, de presedintii sectiilor de votare, de Bill Gates, de Statistica si de tragerea la sorti, si institutele de sondare a opiniei publice.

Premisa de la care pleaca viziunea asta de vrajitoare Ciresica asupra lumii e una reala: rezultatele oficiale ale numararii voturilor coincid, cu mici diferente, rezultatelor date de sondajele de opinie din intreaga perioada 2000-2004, din perioada campaniei si din ziua scrutinului.

Nu e prea greu sa ne reamintim astfel ca, spre deosebire de anii electorali 1996 si 2000, formatiunea de guvernamant n-a fost in nici un moment din anii 2000-2004 situata pe locul al doilea. In 1996, de exemplu, inca de prin martie, CDR si USD, doua formatiuni care, desi mergeau separat in batalia electorala, alcatuiau in realitate o coalitie de guvernare, depasisera in sondaje PDSR.

In 2000, lucrurile au fost si mai clare. Rasturnarea din sondaje s-a petrecut in iarna lui 1998-1999. Din acel moment, principala formatiune de Opozitie, PDSR, a trecut pe primul loc in sondaje in defavoarea coalitiei CDR – USD.

Nu e prea greu sa ne reamintim si faptul ca nici in 1996, nici in 2000, sondajele de opinie si exit-poll-urile n-au fost contrazise de rezultatele oficiale ale scrutinului.

Cifrele date publicitatii de catre BEC au fost anuntate de sondajele de opinie realizate intre 4-24 noiembrie de IRSOP, CURS, IRECSON. Singurul institut ce pare a se fi inselat in aceasta perioada e CSOP, cel care pentru perioada 18-21 noiembrie dadea victoria lui Traian Basescu si a Aliantei D.A.

Luand aminte insa la cifrele avansate de acest institut, vom constata ca ele nu indica o victorie detasata a opozitiei. Traian Basescu era creditat cu o diferenta de 0,4%, iar Alianta, cu una de 0,4%.

Cum marja de eroare a sondajelor de opinie e de 3%, putem spune ca institutul care a primit comanda Aliantei D.A. n-a falsificat rezultatele cu buna stiinta, asa cum cauta sa ne convinga fanii electorali ai PSD.

Scrutinul din 28 noiembrie 2004 evidentiaza, asadar, o noua victorie a sondajelor de opinie si, prin asta, o noua victorie a Sociologiei.

Disciplina asta atat de hulita de Pauker-ele epocii staliniste si de Pauker-itele epocii postdecembriste ofera politicienilor instrumentele de pipaire a Romaniei profunde, a Romaniei de dincolo de Chitila, a Romaniei care nu contine cont de palavragelile noastre scrise si vorbite.

Astfel stand lucrurile, s-ar fi cuvenit ca dezbaterea postelectorala sa fie dominata de interventia specialistilor in starile de spirit ale populatiei, a specialistilor de la institutele de sondare a opiniei publice indeosebi.

Interesele electorale au facut ca acesti specialisti sa fie impinsi in plan secund de politicieni, jurnalisti, dar mai ales de militanti care au inlocuit dezbaterea cu chiote sau injuraturi.

Nu e timpul pierdut, dupa opinia noastra, pentru ca specialistii sa-si recapete locul meritat in comentarea si explicarea votului de la 28 noiembrie 2004. Vocile lor s-au auzit destul de firav in seara anuntarii exit-poll-urilor. O incercare ratata de a-si spune punctul de vedere a avut la TVR, intr-una din serile ulterioare scrutinului, un specialist de la Insomar.

Pana la turul al doilea e practic imposibil un moment al specialistilor in sondarea opiniei publice, dat fiind ca ne aflam in campanie electorala, cand pana si virgulele sunt suspectate de a fi pro sau contra. Dupa aceea insa, ei vor trebui neaparat convocati.

Se impune cu necesitate acest lucru, deoarece doar ei ne pot lumina asupra starii de spirit a populatiei la finele lui 2004, stare de spirit care s-a regasit in votul din 28 noiembrie.

De raspunsurile date de catre specialisti va depinde fundamental politica asumata de formatiunea de guvernamant, de formatiunile de Opozitie, ba chiar si de formatiunile care au ramas in teritoriul extraparlamentar.

E vital, de exemplu, sa stim de ce am avut la 28 noiembrie 2004 o prezenta la vot atat de slaba, cea mai slaba din ultimii 15 ani de alegeri libere? E aceasta expresia unei lehamite a romanilor fata de politica, a unei neincrederi ca votul le poate schimba viata, stare de spirit provocata de compromiterea clasei politice autohtone, de repetarea acelorasi masti pe scena noastra publica?

Daca raspunsul e pozitiv, concluziile sunt clare pentru intreaga societate. S-ar impune declansarea unui proces energic de innoire a politicienilor in asa fel incat generatiei imediat postdecembriste sa-i ia locul generatia romanilor formati in anii tranzitiei.

Adevaruri senzationale s-ar putea descoperi si convocand specialistii sa ne spuna cate ceva despre relatia dintre strategia invingatorului si strategia invinsului. Uniunea Nationala PSD+PUR s-a axat, printre altele, pe teza integrarii in Uniunea Europeana.

A contat asta in optiunea de vot? Daca da, cum se face ca PSD a fost votat de catre sate, iar Alianta, de catre marile orase? Sa fie satele mai convinse decat orasele de necesitatea integrarii in UE?

Prin debarcarea lui Theodor Stolojan si inlocuirea sa cu Traian Basescu, strategia Aliantei a cunoscut o schimbare radicala. Locul votului pozitiv ca tinta electorala i-a luat locul votul negativ. Campania formatiunii s-a bazat exclusiv pe denuntarea PSD si a lui Adrian Nastase.

Asa cum se vede si din compararea lui 2004 cu 1946, romanilor li s-a propus o optiune nu intre doua formatiuni diferite doar prin programe, ci intre doua formatiuni diferite fundamental, prin apartenenta la doua sisteme antagonice. Lupta Aliantei impotriva coruptilor a amintit in chip surprinzator de lupta CDR impotriva neocomunistilor din primii ani postdecembristi.

Aceeasi violenta a discursului; aceeasi intoleranta a militantilor; aceeasi concentrare exclusiva pe teme morale in defavoarea temelor economice.

E societatea romaneasca in pragul revoltei spontane, cum ne-au sugerat chemarile lui Traian Basescu la desavarsirea Revolutiei din decembrie 1989? Daca da, cum se explica esecul Aliantei? Pentru ca esec e faptul ca, dupa patru ani de guvernare, PSD n-a fost invins la o diferenta de peste 20 la suta, cum s-a intamplat cu PDSR in 1996.

Si aceasta e o chestiune ce se cere lamurita nu de amorul artei, ci pentru ca ar da partidelor o indrumare asupra politicii din perioada urmatoare. O stare de spirit exploziva, careia scrutinul din 28 noiembrie 2004 nu i-a adus dezamorsarea, ar insemna pentru PSD a guverna cu pistolul la tampla.

De ce a votat asa Romania profunda? O intrebare la care doar specialistii ne pot raspunde. Sa-i provocam sa vorbeasca!















46 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi