"Alaltaieri, Romania a semnat cu SUA un tratat prin care militarii americani aflati pe teritoriul romanesc sunt scosi de sub jurisdictia Curtii Penale Internationale.
Prin urmare, daca un militar american din trupe deplasate in Romania isi pierde controlul si porneste cu tancul prin Tandarei, tragand in stanga si in dreapta, Romania nu va face apel la CPI fara acordul SUA. [...] Cu justificata mandrie si vie satisfactie, putem spune ca Romania este iarasi prima la prostitutie politica".
Scriam aceste randuri pe 3 august 2002. Sambata, 4 decembrie 2004, dimineata, tancul a pornit. Doar ca n-a fost tanc, ci jeep, si n-a luat-o razna prin Tandarei, ci prin centrul capitalei Romaniei. Si crima nu e de razboi, ci de pace.
Un om bun si iubit de toti, un muzician indragostit de meseria lui, uriasul Teo Peter, a fost omorat ca un pui de gaina. Inima lui, in plina desfasurare a festivalului "Rock in My Heart", organizat si insufletit de el, a fost strivita nu de o piatra, ci de un bolid condus de un puscas marin netrezit din betie.
Nu doar alcoolul l-a facut pe seful gorilelor ambasadorului american Crouch sa intre in intersectia Polona cu Bd. Dacia de pe strada fara prioritate fara sa se uite in stanga sau in dreapta, accelerand in dementa, ci si sentimentul fiintei in jeep.
Scriam ca exista un sentiment romanesc al fiintei in jeep, dupa ce nevasta lui Adrian Paunescu a omorat trei oameni cu scula asta, iata ca exista si unul american: gorila superioara Christopher a condus Fordul ambasadei prin Bucuresti ca un tanchist USA prin desert sau prin jungla.
Oamenii, masinile, casele Romaniei sunt pentru el asemenea furnicilor, dunelor de nisip, padurii ecuatoriale peste care senila USA trece nepasatoare. Ambasadorul Crouch isi exprima regretul.
Puscasul marin Christopher, sorbindu-si acum Coca cu gheata la Washington, ca sa se dreaga, isi zice iritat: "De ce dracu nu s-o fi dat la o parte bastinasul ala nenorocit?" In dispretul absolut al autoritatilor romane, in dispretul tuturor romanilor, ucigasul american a fost scos din tara urgent, cu avionul, din ordinul expres al Washingtonului.
Noi, conationalii lui Teo Peter, rudele si prietenii lui, n-avem voie nici macar sa-i vedem fata lui Marinica ucigasul, nu putem manji cu privirile noastre de bastinasi o mecla superioara de private first class USA. Intr-un stat NATO, intr-un stat aliat al SUA, oficialii americani au refuzat sa-l supuna pe criminal testelor Institutului Medico-Legal Roman.
L-au dus la Washington, sa se faca acolo ancheta: adica un accident rutier cauzator de moarte, intamplat pe Dacia, colt cu Polona, sa se studieze pe Pennsylvania Avenue.
La televizor vorbeste excelenta sa Jack Dyer Crouch, cu o fata ca masca de plastic a unui cyborg: dupa ce isi mai exprima o data regretul, zice ca scoaterea din tara s-a facut "in interesul tuturor celor implicati in acest eveniment nefericit, pentru ca acestia sa fie protejati".
Cine sa fie protejati, Jack Vopsitorule de Cruci, caci asta faci acum, dai cu bidineaua pe crucea lui Teo Peter, trupul sau sfartecat, familia distrusa, prietenii impietriti de durere? Sau vrei sa spui ca Marinica ucigasul era pornit sa mai termine niscai romani bastinasi, si ti-ai zis ca totusi ar fi bine sa nu exagereze? Asa cum ma dau de ceasul mortii ca sa vad si eu Romania intrata in UE, ani
de zile am sperat sa intram in NATO. Si acum, ca suntem in NATO, ce se intampla? Un amarat de reporter roman care filma niste vamesi spagari in vama bulgara a fost arestat si bagat la beci zile intregi, cu toate protestele Romaniei, iar un militar american care ucide un roman in plin Bucuresti pleaca nestingherit la Washington, in vreme ce ambasadorul SUA isi bate joc de noi.
Ani de zile am privit NATO ca pe un zid de aparare in spatele caruia sa ne ascundem si iata ca America trece cu rotile peste Romania. Cum sa mai speram ca NATO ne va apara de cineva? Oricat ne-ar durea, sa fim constienti ca nu e vorba numai de romani. Alt marin american, cpt.
Richard Ashby, a omorat in februarie 1998, 20 de italieni in localitatea Cavalese sectionand un cablu de teleferic in timp ce se distra pilotand avionul. Pentru fapta sa, Ashby a fost judecat de Curtea Martiala americana, nu de justitia italiana, impiedicata sa-si faca datoria, si a fost achitat in ceea ce priveste acuzatia de omucidere involuntara.
Congresul SUA a refuzat sa aprobe despagubirea familiilor victimelor de catre statul american. Il va trimite acum America in Romania, la cererea MAE, pentru a fi judecat, pe colegul de arma al lui Ashby? Nu pot decat sa mai scriu odata ce scriam in august 2002: Militarul american, deasupra tuturor celorlalte fiinte omenesti de pe continentul european.
SUA fac astfel dovada unei mentalitati de ocupant imperial, binecunoscuta de-a lungul veacurilor, de la legiunile romane la trupele hitleriste: un soldat din rasa superioara poate ucide oricati bastinasi, el nu va fi supus niciodata unei justitii locale sau internationale.
Ce deosebire mai este intre Casa Alba si paduchii nostri parlamentari, care si-au folosit imunitatea atatia ani ca sa poata comite, nepedepsiti, orice infractiune?
