Beneficiile si riscurile leului tare

de Daniel Oanţă     Cotidianul
Miercuri, 8 decembrie 2004, 0:00


– A ales BNR bine momentul pentru schimbarea politicii de curs?
– Exista argumente pro si contra.

Cele pro ar fi: congruenta cu pasul de liberalizare a contului de capital, in aprilie 2005, si trecerea la tintirea inflatiei; revenirea puternica a euro fata de dolarul SUA, care facea practic imposibila respectarea tintei initiale de apreciere a leului de 2-4% fata de cos, in conditiile mersului inflatiei in ultimele luni; inflatia mai mare (decit cea programata) in acest an si asteptarile unor

rate lunare ridicate si in 2005.

Argumente contra ar fi: rigiditatile importante din economia noastra (mai ales pe latura productiei), impactul asupra deficitelor externe; riscul bilantier (balancesheet effect) pentru banci, o problema de credibilitate, avind in vedere ca, pina in a doua parte a acestui an, nu fusese dezavuata tinta de apreciere reala de 2-4%; si, nu in ultima instanta, dar aici eu sint subiectiv, intrucit

impartasesc un punct de vedere si anume: contextul economic concret de la noi reclama aminarea unor pasi de liberalizare a contului de capital, iar, daca nu se renunta la tintirea inflatiei, optiunea ar fi o varianta foarte soft.

Prin urmare, se poate alege o flotare mai libera (dar nu necontrolata) a leului, care sa permita o apreciere in concordanta cu cistiguri de productivitate, nu in virtutea unor fluxuri speculative plus intrari masive de bani de la roma nii care lucreaza in strainatate.

– Cum comentati ritmul de apreciere a leului? Consecinte?
– Aprecierea era de asteptat sa fie importanta, deoarece exista surplus de valuta (ca stoc), in pofida cresterii deficitelor externe. Eu cred, insa, ca avem de-a face si cu un overshooting (suprareactie de apreciere), care rezulta din comportamentul speculativ si din panica unora care au inceput sa vinda valuta.

Overshhoting-ul ar trebui sa se corecteze, deci, sa asistam la o depreciere a leului, dar nu as putea sa spun cind si cit… Si s-ar putea sa intervina si BNR vazind ce se intimpla…. Oricum, daca leul se va consolida la niveluri substantiale de apreciere, efectele asupra deficitelor externe (mai ales asupra deficitului comercial) se vor vedea simtitor; nu imediat, dar sigur in citeva luni.

Evolutia leului va rezulta din intersectia intrarilor de valuta atrase de oportunitati de cistiguri in Romania cu transferurile de la romanii care lucreaza afara cu nevoile de finantare a deficitelor externe.

Daca economia romaneasca va inregistra cistiguri importante de productivitate, socul aprecierii va fi atenuat; daca nu, vom avea si deprecieri ale leului semnificative, in lipsa unor intreruperi ale intrarilor de valuta sau a unor iesiri semnificative.

– Care va fi efectul aprecierii pentru inflatie?
– Aici intervine asa-numitul efect de transmisie prin cursul de schimb (exchange rate passthrough), care, intr-o economie submijlocie si deschisa, ca cea romaneasca, este important. Si pe acest efect sa bizuit BNR, cred, atunci cind a decis sa lase leul liber… Dar efectul amintit functioneaza cu asimetrie: aprecierile nu sint considerabil mai putin influente decit deprecierile.

Deci, efectul de „potolire“ a preturilor este posibil sa fie mai mic decit cel dorit.

– Unii analisti cred ca „se pun bazele“ unei viitoare crize financiare. Cum comentati acest aspect?
– Nu vreau sa ma joc cu vorbele si sa construiesc scenarii cenusii. Dar unele semnale este bine sa fie date. De pilda, intrari mari de capital speculative, care introduc volatilitate extrema in miscarile cursului, sint un pericol major. Totodata, ar fi nefast pentru noi ca intrari mari de valuta si de durata sa nu fie insotite de cistiguri de productivitate corespunzatoare.

Pe fondul slabirii tesutului productiv, aprecierea masiva a leului ar conduce la deficite externe tot mai mari. Aici am gasi cauza principala a unei posibile tensiuni in balanta de plati, care se poate solda cu o depreciere de proportii. Iar o asemenea depreciere poate complica viata unor banci, prin efectul bilantier.

Eu sper ca Banca Nationala sa adopte masurile potrivite, avind in vedere contextul economic romanesc.
„Economia romaneasca a fost subevaluata“

(Bogdan Baltazar) S-a intarit leul prea repede?
Ritmul include si o anumita mostenire, aceea a leului tinut intentionat slab. Se stie ca BNR a cumparat continuu valuta de pe piata, a crescut rezervele internationale. Este o apreciere foarte puternica si exista si alte motive pentru aceasta. Toata economia romaneasca a fost subevaluata. Avem de-a face cu o aducere la realitate, pe partea monetara, a valorii activelor din economie.

Este previzibila o depreciere brusca in viitor?
Sigur ca pe termen scurt vor avea loc fluctuatii. Cursul leului, cred, va evolua sinusoidal, pe un trend de apreciere ce va continua, dar aprecierea leului nu va mai fi atit de puternica in comparatie cu ultima luna. Nu intrevad o depreciere brusca a leului. Cu exceptia unei deteriorari foarte grave a deficitului de cont curent, insotita de o stagnare sau o cadere a cresterii economice.

Exportatorii au de suferit, cum evaluati consecintele?
Exportatorii trebuie sa se impuna prin productivitate sporita. Exporturile in lohn, cele de materii prime, au ajuns la o „limita naturala“, iar cele prelucrate au inclusa o tehnologie la nivelul anilor ’70. Este esential ca investitiile in tehnologie noua sa creasca, la fel si calitatea investitiilor straine.

Scade inflatia?
Efectul dezinflationist este foarte puternic si asta e un lucru bun. Nu au mai crescut preturile si am fi asistat la majorari daca leul nu s-ar fi apreciat. Sigur, nu asistam la scaderi la en gros-isti si comercianti, dar efectul dezinflationist exista.
„Nu putem pune economia la picioarele exportatorilor“

(Adrian Vasilescu) Ce se-ntimpla cu moneda nationala?
Este limpede ce s-a intimplat pe piata valutara interbancara in ultima luna. Banca Nationala nu a mai intervenit pe piata, decizie anuntata, de altfel. Consecinta fireasca este ceea ce vedem, anume ca leul si-a revalorizat pozitia in raport cu valutele internationale, indeosebi in ceea ce priveste euro si dolarul.

Aprecierea leului din ultima vreme va avea efecte asupra deficitelor externe. Ce va face BNR? Sint mai bine de doi ani de cind BNR a atras atentia, in nenumarate rinduri, ca va veni un moment in care subventia din curs a exportatorilor va disparea. Iata ca a sosit acel moment. Banca Nationala nu are, potrivit legii, intre raspunderile sale deficitul de balanta comerciala, deficitele externe.

Unica raspundere a BNR este stabilitatea preturilor.
Intarirea leului va scadea inflatia?
De regula, procesul este invers: inflatia da o anumita miscare a ratei de schimb leu-euro. Sigur ca indirect se produce, in timp, un lant cauza-efect mai lung.
Exportatorii spun ca dobinzile la credite sint prea ridicate si cer masuri-soc de la BNR. Vom vedea asa ceva?
Banca Nationala stabileste dobinda de interventie in raport cu realitatea pietei si mai ales in raport cu rata inflatiei. O rata a dobinzii care sa coboare sub rata inflatiei ar insemna pierderi imense pentru intreaga economie. Nu putem pune economia la picioarele exportatorilor.


















45 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri