Cornel Codita

Pretul succesului

de Cornel Codita     Bursa
Miercuri, 8 decembrie 2004, 0:00


La ora primelor estimari, alegerile parlamentare din Romania ii obligau pe competitori sa completeze atit rubrica cistiguri, cit si pe cea a pierderilor.
PSD reusise imposibilul. Sa ramina neatins de "rugina" naturala a guvernarii. Misterul a fost explicat de reprezentantii partidului prin "soliditatea guvernarii" si descoperirea formulei de aur a echilibrului dintre "reforma" si "nevoile sociale". Un succes acreditat de apartenenta la NATO si iminenta integrarii Romaniei in UE.

Opozitia a avut o parere oarecum diferita, explicind misterul prin efectul unor manevre cit se poate de simple si vizibile de influentare a rezultatului scos din urna.

In judete, comune, localitati sau sectii de votare unde doar jumatate din localnici s-au prezentat la vot, prezenta la urne a atins praguri de 70-100%, cu ajutorul dezinteresat al descalecatilor din autocarele suveica, fani ai exercitarii cu repetitie a drepturilor constitutionale de vot pe liste suplimentare.

Plus ceva nereguli, necorelari, erori de interpretare, ori alte lipsuri ale comisiilor electorale care au intors biata aritmetica cu susul in jos, plus ignorarea suverana de catre BEC si BEJ-uri a oricaror reclamatii privind neregulile sistematice intervenite in procesul de exercitare si inregistrare a voturilor.

La capitolul pierderi, desigur, PSD trebuia sa-si treaca ratarea "obiectivului de campanie", victoria care i-ar fi dat majoritatea in cele doua camere ale Parlamentului.
Alianta DA putea sa scrie linistita la capitolul cistig uriasul avans electoral care consemna de fapt nasterea unui nou pol politic. O formatiune despartita doar de citeva procente de PSD este o performanta pe care nimeni nu a mai realizat-o pina acum.

Iar asta, in ciuda intirzierii cu care s-a concretizat formula, a pierderii liderului PNL, candidatul oficial la presedintie, a greselilor de campanie electorala, care au plafonat trendul de crestere instalat la locale, mult inainte de momentul decisiv al alegerilor generale. Desigur, la capitolul pierderi, Alianta trebuia sa-si treaca dificultatea de a genera o majoritate de guvernare.

Chiar daca o speranta vaga mai atirna de rezultatul turului doi al alegerilor prezidentiale, PSD a capatat formal sprijinul UDMR si l-a trecut in cont, fara sa intrebe pe nimeni, pe cel al minoritatilor reprezentate automat in Parlament.
PRM a trebuit sa marcheze rubrica pierderi cu o subtiere masiva a procentului electoral, dar jocul echilibrelor artimetico-parlamentare pare sa-i fi dat o putere sporita de "influentare" asupra PSD, chiar mai mare decit in precedenta legislatura.
In sfirsit UDMR, amenintat sa nu treaca pragul electoral, a marcat succesul unei reprezentari la nivelul maxim la care-i da teoretic dreptul numarul votantilor maghiari si desigur postura de "mireasa care pune conditiile la maritis".
Tabloul acesta s-a simplificat masiv, o data cu validarea rezultatelor alegerilor fara ca BEC sau Curtea Constitutionala sa miste un deget pentru cercetarea situatiilor cel putin "ciudate" inregistrate de presa, observatori, ori formatiunile politice. Dintr-o data, lumea politicii romanesti s-a impartit clar in cistigatori si pierzatori.
PSD, PUR, UDMR sint formatiunile care vor forma guvernul. Iar, la nevoie, aritmetica parlamentara necesara votarii diferitelor legi va putea fi cu usurinta "acomodata", pentru ca, dupa ce esti la guvernare, e mai usor sa convingi deputatii, chiar si pe cei ai formatiunilor de opozitie, de binefacerile votarii "cu guvernul".
Marele pierzator este alianta PNL-PD, care va trebui sa se reaseze in bancile opozitiei si sa invete rolul pe care l-a ratat de altfel in trecuta legislatura. Asta daca nu cumva socul pierderii fotoliilor guvernamentale, de care s-a crezut la un moment dat atit de aproape, nu va duce la colapsarea formatiunii DA. Ca in orice razboi modern exista, desigur, si "pierderi colaterale".
Una este chiar Justitia Romana.

Daca ceea ce a vazut o tara intreaga pe micile ecrane este adevarat, iar cei care impart dreptatea la cel mai inalt nivel in Romania sint reprezentati de figuri abulice precum cea a presedintelui BEC, atunci ceea ce ne spune Uniunea Europeana despre justitia de la noi trebuie inmultit cu 10, 100, 1000 sau chiar mai mult, pentru a afla adevaratele proportii ale dezastrului.
A doua victima colaterala este libertatea presei. Tema a atins apogeul in faza precampaniei si a alegerilor. Televiziuni intregi, altadata bastioane ale libertatii de exprimare au fost "cumparate", politic sau cu politele datoriilor la stat, in timp ce institutiile publice de media si-au recapatat cu usurinta reflexele obedientei fata de putere.

Piata publicitatii a devenit un simplu chiosc in ograda guvernului. Din nou, in Romania, ziaristii care exprima sistematic puncte de vedere critice la adresa guvernului au devenit "cazuri". Cite unul, ici colea, de care se ocupa doar presa de scandal si de mult prafuitele ONG-uri, cum sint cele interesate de respectarea drepturilor omului.
In sfirsit, cu voia dumneavoastra ultima pe lista, chiar Romania, adica dumneavoastra, beneficiarii tuturor pagubelor tranzitiei. Semnalele politice ale Comisiei Europene prevestesc nori negri adunati asupra negocierilor noastre de aderare.

Comisia nu a facut Consiliului recomandarea de incheiere a negocierilor de aderare cu Romania, ceea ce lasa deschise doua posibilitati: ori sefii de guvern vor trece peste considerentele "locale" si, minati de inertia marilor obiective, vor decide ca Romania este numai buna de integrat in 2007, asa cum este, ori intra in vigoare clauza de aminare cu un an a semnarii aderarii.

In aceasta a doua eventualitate, sansele integrarii in urmatorii 4-5 ani se indeparteaza semnificativ.


















25 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri