In urmatorii trei ani, China, eliberata de povara cotelor, ar putea cistiga peste 50% din piata mondiala a textilelor. In fata unei asemenea avalanse de produse ieftine, Romania are toate sansele sa opreasca din masinile de cusut. Aceasta mai ales ca productia in lohn, estimata la 85% din total, nu a permis dezvoltarea unor marci proprii.
Piata produselor autohtone se va reduce direct proportional cu expansiunea industriasilor asiatici. Producatorii romani estimeaza o reducere a exporturilor pe piata UE cu 10-15%. Valoarea exporturilor de textile in statele membre ale Uniunii se ridica la 6,1 miliarde de lei.
Numai in perioada 2000-2003, marfa cusuta in Romania a adus tarii peste 15 miliarde de euro, iar domeniul textilelor s-a pastrat constant in topul exporturilor atit la nivelul industriei usoare, cit si ca pondere in total (peste 35%).
Data de 1 ianuarie 2005, ar putea insemna inceputul sfirsitului pentru perioada in care Romania a detinut suprematia pe piata exporturilor de textile din Uniunea Europeana.
Sistemul de cote care a tinut la relanti timp de 10 ani uriasa masina de cusut reprezentata de RP Chineza va fi total eliminat. Piata mondiala a textilelor asteapta aproape cu resemnare tavalugul asiatic. Importurile din China s-au dublat intre anii 2001 si 2003, o data cu eliminarea treptata a sistemului de cote impus in urma cu 10 ani.
China a fabricat 17% din volumul total de produse textile si de imbracaminte de pe plan mondial, dar Organizatia Mondiala a Comertului a estimat ca, in urmatorii 3 ani, cota de piata a statului asiatic ar putea trece de 50%.
In fata unei asemenea forte dezlantuite, sperantele de pastrare a pozitiei pina acum avantajoase a Romaniei sint iluzorii.
Obstescul sfirsit al lohnului romanesc
Dupa ce a trecut de hopul incetarii de plati din 1999, economia romaneasca a fost scoasa la liman de incasarile valutare provenite din atuul competitiv dat de saracie. Forta de munca ieftina, dar calificata, a transformat Romania in croitorul ideal pentru textilele si articolele de imbracaminte vindute pe piata europeana sub marci straine.
Numai in perioada 2000-2003, textilele cusute in Romania au adus tarii peste 15 miliarde de euro, iar domeniul s-a pastrat constant in topul exporturilor atit la nivelul industriei usoare, cit si ca pondere in total (peste 35%).
Peste 85% din productia vinduta pe piata UE a fost fabricata in lohn. Majorarea salariilor si in industria usoara va face ca in scurt timp avantajul sa se piarda. Angajatii din Romania primesc 1,1 euro pe ora, in vreme ce media europeana este de 18 euro pe ora.
In China, unde populatia creste in fiecare an cu 11 milioane de persoane, costul mediu al orei de munca in industria textila este de numai 47 de eurocenti.
Pina in noiembrie, exporturile de textile aveau de partea lor un aliat care va disparea si el: cursul de schimb sau, mai bine spus, leul slab.
Politica monetara da lovitura de gratie
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a recunoscut recent ca noua politica monetara va afecta domeniul: „Sigur ca productia in lohn este afectata de aprecierea leului, dar neajunsul nu provine propriu-zis din curs, ci din competitivitatea scazuta.
Daca nu are loc azi aprecierea leului, oricum miine produsele noastre textile exportate in Europa vor fi inlocuite cu altele, realizate cu o forta de munca si mai ieftina, in India sau in China.
Marcile autohtone mai au de asteptat
Alternativa la lohn, adica producerea sub marca proprie, este momentan un deziderat greu de atins pentru producatorii autohtoni. In primul rind, producatorii autohtoni nu au materia prima necesara pentru a trece la productia proprie. In tara noastra se cultiva momentan 1.600 de hectare de in si cinepa, rezultind o productie insuficienta pentru industria textila.
Industriasii romani sint nevoiti astfel sa importe din statele cu productii mai mari. De exemplu, Franta are o cultura de in si cinepa de aproximativ 3 ori mai mare decit cea a Romaniei, iar Italia si Franta vin puternic din urma.
De mentionat este faptul ca in anii 1990 tara noastra era prima producatoare de in si cinepa din Europa.
Alt obstacol in calea producatorilor din industria textila care vor sa creeze sub marca proprie se refera chiar la o consecinta a productiei in lohn. Este vorba de lichiditatile insuficiente.
Nu in ultimul rind, asupra acestor intreprinderi apasa necesitatea de a-si achizitiona acea tehnologie ce respecta conditiile de mediu impuse de Uniunea Europeana. In aceste conditii, verdictul dat de piata microintreprinderilor din industria de textila este destul de sumbru: falimentul. La ora actuala, activeaza pe piata de profil 8.900 de firme, dintre care 4.500 sint IMM-uri.
SUA si UE au politici diferite
Statele Unite au anuntat ca vor adopta politici protectioniste dupa eliminarea, la 1 ianuarie 2005, a sistemului cotelor pentru importurile textile din China, decizie pe care UE incearca sa o evite. Statele Unite au anuntat ca vor continua sa restrictioneze importul unor tipuri de textile si imbracaminte si dupa expirarea sistemului de cote impus Chinei, in vigoare in ultimii 10 ani.
Renuntarea la contingente a declansat temeri privind pierderea masiva a locurilor de munca in industria textila mondiala, inclusiv in SUA. In lipsa sistemului de cote, China va cuceri piata importurilor textile a Statelor Unite.
Exporturile vor scadea cu sute de milioane de euro
Intrarea puternica a Chinei pe piata produselor textile inseamna pentru producatorii autohtoni o pierdere de citeva sute de milioane de euro.
Potrivit datelor patronatului din industria usoara (FEPAIUS), pe piata Uniunii Europene, Romania a exportat anul acesta textile in valoare de 6,1 miliarde de lei. In aceste conditii, reprezentantii patronatului estimeaza ca pierderile pe care le vor inregistra producatorii autohtoni se vor ridica la 600 de milioane de lei. „In 2005, vad o fracturare in industria textila.
Nu-mi permit sa cred intr-o crestere anul viitor. Intrarea masiva a produselor chinezesti pe piata presupune pentru industria textila autohtona o pierdere de 10-15%, adica 600 de milioane de lei“, a declarat Maria Grapini, presedintele FEPAIUS.
