Discursul de ieri al lui Nastase, fix la ora la care Basescu era validat de Curtea Constitutionala, arata ca liderul PSD este un pericol pentru democratie. Are toate coordonatele unuia care s-a scolit la departamentul dezinformare si intoxicare. Lucru care s-a vazut, de altfel, si din celebrele stenograme. Tehnica deprinsa de la Iliescu este dusa de Nastase pe noi si noi culmi.

Maestrul are ce invata de la elev. Dincolo de asta, cei doi lucreaza in tandem. Numai naivii pot crede ca gratierea lui Cozma si mesajele lansate de Nastase sint o pura coincidenta. In partidul-stat, condus de cei doi, nimic nu este intimplator. Cu atit mai putin strategia pe termen mediu. Cuplul Iliescu-Nastase din aceste zile aminteste de Ceausesti. Greu de spus care e mai nociv.

Nastase nu numai ca nu cedeaza, dar nici macar nu se recunoaste invins. Si pentru asta se foloseste de tot arsenalul de amenintari si santaje din dotarea PSD. Primul mesaj transmis este urmatorul: Basescu a cistigat datorita voturilor din Bucuresti, dar tara m-a vrut de fapt pe mine. Asa iese din abacul PSD.

Solutia pentru linistea partidului pina in mileniul patru ar fi, nu-i asa, scoaterea Bucurestiului in afara granitelor. Plus a altor citorva orase mari. Peste urnele de vot s-ar putea asterne atunci lintoliul albastru.

Al doilea mesaj nastasist. Basescu si Alianta ignora vointa populatiei pesediste, care ne-a vrut inca patru ani in parlament. Drept e ca si PSD a dat o mina zdravana de ajutor. Mai mult, populatia cu pricina, spune fostul premier leganat de visurile continuitatii in hotie, a votat de-a dreptul coalitia. Pentru ca la PSD s-au adunat direct in urna voturile PUR, UDMR si ale minoritatilor.

Cu alte cuvinte, coalitia era gata formata, doar electoratul nu-si dadea seama ce voteaza. Chestia e ca nici cei in cauza nu-si dau prea bine seama. Dovada frecventa cu care si-au mutat calabalicul dintr-o parte in alta. Chiar in timp ce Nastase dezinforma, UDMR negocia cu Alianta, dupa ce miercuri a refuzat sa semneze Protocolul.

Siguranta cu care Nastase vorbeste despre o coalitie - care nu a ajuns nici macar in stadiul de travaliu - ca despre vointa poporului e periculoasa pentru viitorul acestei natiuni. Arata de fapt cit de disperat si speriat e. Ceea ce il face cu atit mai periculos.

Al treilea mesaj. Daca nu vrea sa ne dea noua ciolanul pe care deja l-am supt pina la maduva si sa ma puna pe mine premier, Basescu arunca tara in haos. Provoaca o criza de proportii. “Ii atrag atentia ca va fi raspunzator de ea.” Scenariul nu e nou, s-a conturat pe tot parcursul campaniei.

Basescu este de profesie destabilizator, iar daca vrea sa provoace alegeri anticipate atenteaza de-a dreptul la siguranta nationala.

De fapt aici voia Nastase sa ajunga. In acest punct se face legatura cu gratierea lui Cozma. Nastase a atras voalat atentia ca exista antidot pentru alegerile anticipate. Astfel capata consistenta zvonurile ca PSD cauta de zor o formula prin care sa-l demita pe presedinte. Aici a batut Nastase cind a pomenit de articolul 146, litera e din Constitutie.

Numai ca suspendarea din functie a lui Traian Basescu, ba chiar si simpla tentativa, s-ar lasa cu iesiri in strada. Dar pentru asta exista Cozma, fauritorul de mineriade. Pentru asta a primit atunci multumiri si acum gratierea. Ca sa deturneze si contracareze proteste. Pentru a da glas si trup populatiei pesediste care, asa cum a indemnat-o Nastase, trebuie sa inteleaga ca ii e nesocotita vointa.

Iar daca nu intelege de buna voie poate fi obligata. Doar nu degeaba au fost mobilizati ortacii la un vot 70% pro-Nastase. Doar nu degeaba le-a fost facut cadou de Sarbatori Cozma. Si nu intimplator a zis Iliescu ca “mineriadele au avut motivatiile lor”. Ce motivatie mai buna decit restabilirea poftei pesediste de a continua coruptia.

Nastase a expus pe indelete intreaga strategie a partidului pentru urmatoarea perioada. O strategie cu care se poate masura la milimetru dimensiunea ticalosiei. PSD vrea sa forteze alcatuirea unei coalitii care

sa-i permita sa guverneze. Va impinge lucrurile in extremis. Vrea sa ramina la putere chiar si cu forta. Nu tine cont insa de un lucru esential. Basescu nu e Constantinescu.