Comportamentul uman e dictat de obtinerea satisfactiei, spun cercetatorii canadieni

Placerea sau, mai exact, dorinta de a-si satisface senzatia de placere se afla la baza majoritatii actiunilor si deciziilor omenesti, afirma cercetatorii canadieni care au efectuat mai multe teste cu subiecti umani, in cursul carora au incercat sa puna in evidenta ce-i motiveaza pe oameni.

Specialistii au folosit in aceste teste studenti, scrie cotidianul britanic “The Guardian”, care precizeaza ca dintotdeauna acestia si-au asumat bucurosi rolul de cobai, gata sa ia parte in toate felurile la experimentele umilitoare si bizare imaginate de profesorii lor.

Unul dintre cele mai bizare experimente, care a ridicat o serie de intrebari in ceea ce priveste moralitatea sa, este cel conceput de Michel Cabanac, profesor de fiziologie la Universitatea Laval, din Quebec. Cabanac rezuma sec testul propus de el studentilor: “Le-am oferit bani sa simta durere”.

Suna rau, dar in fapt nu a fost chiar asa - tot ce li s-a cerut studentilor a fost sa stea pe vine, ca si cum ar fi asezati intr-un scaun imaginar. Cabanac le-a promis apoi sume de bani care cresteau direct proportional cu durata sederii in chinuitoarea pozitie. Recordul a fost de opt minute si 20 de secunde.

In mod ironic, experimentul lui Cabanac era parte a unui studiu mai amplu, asupra... placerii. Concluzia sa, precum si a altor cercetatori din domeniu, sugereaza ca placerea este nu doar buna pentru sanatate, ci ea chiar se afla la baza capacitatii noastre de a deslusi lumea complexa in care traim.

Demonstratia lui Cabanac, potrivit careia oamenii sufera benevol o durere in schimbul unei sume de bani, nu este deloc o surpriza pentru milioanele de persoane care fac lucruri neplacute pentru un salariu lunar.

Echilibru fragil

Intr-un experiment ulterior, Cabanac a aratat ca mai exista un aspect fundamental al mecanismului de luare a deciziilor. Inaintea celui de-al doilea test, Cabanac si-a rugat subiectii sa aprecieze nivelul de placere pe care il simt jucind un joc.

Apoi ei au fost plasati intr-o camera cu temperatura controlata, iar Cabanac, in timp ce o scadea, ii ruga sa aprecieze cit de neplacut este sentimentul. “Am racit camera de mai multe ori si de fiecare data s-a intimplat acelasi lucru. Imediat ce se facea suficient de frig cit neplacerea sa depaseasca putin placerea jocului, au oprit experimentul”, a declarat el.

Aceste teste, in opinia lui Cabanac, demonstreaza ca, desi nu este intotdeauna evident, fiecare dintre deciziile noastre urmaresc, in cele din urma, obtinerea unei placeri. “Placerea este moneda comuna care ne permite sa luam toate, dar absolut toate deciziile din viata noastra. Orice hotarire este luata conform tendintei de a maximiza placerea”, sustine profesorul.

Satisfactia finala

Cautarea placerii are sens din punct de vedere evolutionist. Pe masura ce un organism se dezvolta, aparitia placerii ca senzatie ar ajuta la instalarea unui comportament sanatos, precum consumarea anumitor alimente, incalzirea si intretinerea de raporturi sexuale.

Ce se intimpla insa cind o persoana ia o decizie care duce la moartea sa? In ce masura se poate spune ca o astfel de hotarire radicala este dictata de cautarea placerii? In 1969, Jan Palach, un student cehoslovac, si-a dat foc la Praga, in semn de protest fata de invadarea tarii sale de catre armata sovietica. A murit trei zile mai tirziu.

“A fost o moarte atroce, si totusi a fost alegerea sa”, spune Cabanac, in opinia caruia si in acest caz se poate vorbi despre o oarecare placere. “Faptul ca a suferit ca in iad a fost compensat de bucuria coplesitoare de a le spune rusilor: “Uitati. Uitati ce putem face impotriva voastra. Nu voi cistigati!””, explica profesorul canadian.