Anul Nou in lume

de     TVR
Joi, 30 decembrie 2004, 0:00


Anul trece, potrivit fusului orar, pentru toate popoarele, prin toate peisajele, peste toate mesele, sarace ori bogate. Inventiile tehnicii si revelatiile de tot soiul nu au putut schimba lucrurile, facute sa fie asa.

Nu toate tarile sarbatoresc in acelasi timp Anul Nou si nici in acelasi fel. In diferite parti ale lumii sunt folosite diverse calendare. Cu mult timp in urma, timpul a fost impartit in zile, luni si ani. Unele calendare se bazeaza pe miscarile Lunii, altele pe ale Soarelui, in timp ce altele si pe ale Lunii si pe ale Soarelui.

In Egiptul Antic, Anul Nou era sarbatorit in momentul in care Nilul iesea din matca, eveniment ce se petrecea pe la sfarsitul lunii septembrie. Revarsarea apelor era foarte importanta pentru ca fara acest lucru recoltele nu ar mai fi existat. In momentul sosirii Anului Nou, statuile zeului Amon, cu sotia si fiul sau erau duse pe Nil, intr-o ambarcatiune.

Timp de o luna, egiptenii antici cantau, dansau si sarbatoreau, dupa care statuile erau duse inapoi in templu.

In Babilon (zona unde se afla in prezent Irakul), Anul Nou era sarbatorit tot primavara. In timpul sarbatorii, regele era dezbracat de hainele sale si trimis departe, iar timp de cateva zile, toti puteau face tot ce doreau. Cand regele se intorcea, urmat de o mare procesiune, imbracat in hainele cele mai luxoase, toti se intorceau la munca si se purtau cuviincios.

Astfel, in fiecare An Nou, viata oamenilor o lua de la capat.

Foarte multa vreme, romanii au sarbatorit Anul Nou in prima zi a lunii martie. Apoi, in anul 46 i.H., imparatul Iulius Cezar a stabilit un nou calendar. Este cel pe care il folosim si astazi, iar data inceperii unui nou an a fost fixata la 1 ianuarie. Aceasta luna este numita dupa zeul roman Ianus, cel cu doua fete. El privea inainte spre noul an si inapoi, spre cel vechi.

Sarbatoarea anului nou era numita la romani Calende. Oamenii isi decorau casele si isi faceau unii altora daruri. Sclavii si stapanii mancau si beau impreuna si oricine putea face orice timp de cateva zile.

Sarbatoarea anului nou la celti era numita Samhain ("sfirsitul verii") si avea loc in octombrie. De Samhain, celtii adunau vasc, pentru a tine departe spiritele, fiindca ei credeau ca in aceasta perioada cei morti se intorc pentru a-i bantui pe cei vii.

In ebraica, Anul Nou se numeste Rosh Hashanah. Este o perioada sacra, cand oamenii se gandesc la ceea ce au facut rau in trecut si promit ca vor fi mai buni in viitor. Ceremonii speciale au loc in sinagogi, unde se cinta la Shofar, un instrument special din os. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe si produse din faina, pentru a aminti de vremea recoltei.

In calendarul islamic, care se bazeaza pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11 zile in fiecare an. In Iran (Persia), anul nou se sarbatoreste in 21 martie. Cu cateva saptamani inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de grau la incoltit, in vase speciale. Pana la sosirea anului nou, graul creste si aminteste de primavara si de viata noua care incepe.

Hindusii nu sarbatoresc noul an in acelasi timp sau in acelasi fel. In Bengalul de Vest, nordul Indiei, oamenii se impodobesc cu flori, pe care le coloreaza in rosu, roz, violet sau alb. Femeile poarta haine galbene, culoarea primaverii. In sudul Indiei, mamele pun mancare, flori si daruri intr-o cutie speciala, pentru copii.

In dimineata anului nou, copiii trebuie sa tina ochii inchisi, pina cind sint condusi de mina la cutia cu daruri. In India Centrala, steagurile portocalii impodobesc toate cladirile in ziua de Anul Nou. In provincia Gujarat, vestul Indiei, anul nou este celebrat la sfirsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu cu festivalul Diwali, cind pe acoperisuri se pun mici opaite cu ulei, aprinse.

De Anul Nou, hindusii o celebreaza in mod special pe zeita bogatiei si belsugului, Lakshmi.

In Vietnan, Anul Nou este numit Tet Nguyen Dan sau mai simplu Tet. El incepe la 21 ianuarie sau 19 februarie, in functie de an. Vietnamezii cred ca un zeu sta in fiecare casa, iar in ziua de Anul Nou, se duce la cer. Acolo, el spune cit de bun sau rau a fost fiecare membru al familiei in anul care a trecut.

Zeul calatoreste pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obisnuiesc ca de Anul Nou sa cumpere un crap viu, caruia ii dau drumul in rau. De asemenea, prima persoana care le intra in casa de Anul Nou, le poate aduce noroc sau ghinion.

In Japonia, Anul Nou este celebrat la 1 ianuarie, dar japonezii si-au pastrat si credintele shinto. Pentru a indeparta spiritele rele, ei agata un arc in fata casei, ceea ce le va aduce noroc si fericire. In momentul in care incepe Anul Nou, japonezii incep sa rada, pentru ca acest lucru le va duce noroc.

Anul Noul chinezesc este celebrat la un moment dat, intre 17 ianuarie si 19 februarie, cand este Luna Noua, Yuan Tan. El este celebrat de chinezii din intreaga lume, prin procesiuni pe strada, in cadrul carora sint aprinse mii de lanterne. Chinezii cred ca spiritele rele sunt peste tot in acea perioada, asa ca aprind artificii pentru a le indeparta.

Uneori, ei isi sigileaza ferestrele si usile cu hartie, pentru a nu le lasa sa patrunda in casa.

In Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstitiilor si prezicerilor. In unele parti din Elevetia si Austria, oamenii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfintul Silvestru. In anul 314, oamenii au crezut ca papa, care se numea Silvestru, a capturat un teribil monstru marin, care va scapa si va distruge lumea in anul 1.000.

Pentru ca acest lucru nu s-a intamplat, toti au fost fericiti, dar in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume fantastice.

In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii grecilor isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun.

In Scotia, Anul Nou este numit Hogmanay, iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion.

Anul cel nou va fi unul foarte bun daca aceasta prima persoana este un barbat brunet, care aduce un dar. Traditional, in multe parti ale lumii, exista convingerea ca norocul anului nou depinde de ceea ce se mananca sau se face in prima zi a anului. Din acest motiv, a devenit un obicei ca Anul Nou sa fie sarbatorit in familie sau printre prieteni.

Petrecerile se intrerup, de obicei, la miezul noptii, pentru a reizbucni, mai vii, dupa intrarea in noul an. Toata lumea se saruta si anul incepe in bucurie si fericire.

In multe culturi, alimentele in forma rotunda - care simbolizeaza un ciclu complet al anului - vor aduce noroc. Astfel, in Germania se mananca gogosi sau varza.

In Canada exista obiceiul baii traditionale "a ursului polar". Oameni de toate varstele isi pun costumul de baie si se arunca in apa rece ca gheata. Pe toate meridianele, chiar daca nu la aceeasi data, oamenii sarbatoresc Anul Nou cu speranta si bucurie, visand la vremuri mai bune decat cele prin care abia au trecut.















80 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version