2004 in 10 evenimente externe

de Dumitru Constantin     Adevarul
Vineri, 31 decembrie 2004, 0:00


Anul marii extinderi europene
De la caderea Zidului Berlinului in 1989 nu a mai existat un an atat de decisiv si cu mai multe schimbari pentru Europa. 2004 a incheiat ceea ce fusese inceput in 1989: majoritatea tarilor central si est-europene eliberate de comunism au aderat la Uniunea Europeana in mai 2004, Romania si Bulgaria au incheiat negocierile de aderare, in timp ce Croatia si Turcia au fost invitate sa le inceapa.

in decembrie, UE a confirmat finalizarea negocierilor cu Romania si Bulgaria, tari care sunt asteptate sa adere la Uniune la 1 ianuarie 2007.

La summitul istoric desfasurat la Bruxelles, liderii UE au dat unda verde si deschiderii negocierilor de aderare cu Croatia, fost stat iugoslav aflat inca in razboi in urma cu 10 ani, si cu Turcia, tara care a depus prima cerere de aderare cu peste patru decenii in urma. Uniunea Europeana a inceput anul 2004 ca un club occidental de 15 state bogate.

in luna mai a devenit un bloc cu dimensiuni si ambitii continentale. Deciziile adoptate in decembrie contin perspectiva unei superputeri europene in devenire, cu mai mult de 30 de membri, 600 de milioane de cetateni si frontiere cu Iran, Irak si Siria.
Socul de la Abu Ghraib
Un incendiar raport secret al armatei americane, ajuns in posesia presei de peste Ocean, dezvaluia "numeroasele acte de sadism si abuzuri flagrante, criminale si nejustificate" la care au fost supusi de catre paznici prizonierii de razboi irakieni aflati in inchisoarea de la Abu Ghraib, din apropierea Bagdadului, intreaga lume fiind oripilata de imaginile socante ale torturilor inimaginabile

suferite de acestia.

A fost doar unul din aspectele ce au conturat fizionomia unui Irak insangerat, in care ciocnirile violente, atentatele sinucigase, exploziile in lant ale automobilelor-capcana au continuat zilnic, provocand pierderi tot mai mari in randurile populatiei civile si ale fortelor de ordine irakiene, incropite in graba de guvernul provizoriu de care nu asculta nimeni, in vreme ce numarul mortilor

americani a depasit o mie. Anuntul "misiune indeplinita", din martie trecut, al presedintelui Bush s-a dovedit a fi pripit, razboiul e departe de a fi luat sfarsit, alegerile prevazute pentru ianuarie 2005 sunt puse sub semnul intrebarii, iar multe tari participante la actiunile de pacificare - cel mai recent Ungaria - isi retrag trupele.

Mai mult ca oricand, comparatia situatiei din Irak cu un vulcan in plina eruptie se impune de la sine, iar semne de indreptare nu se intrevad.
11 martie - ziua care a cutremurat Europa din temelii
Spania a fost marcata, in 2004, de cel mai grav atentat din istoria sa. Exploziile simultane, la o ora de varf, in patru trenuri madrilene au omorat 200 de oameni, printre care si 16 cetateni romani. Peste 1.400 de persoane au fost ranite in atentatul revendicat de Al-Qaida. Este cel mai grav atac suferit de Europa in timpuri de pace, dupa atacul aerian din Lockerbie, pe 21 decembrie 1988.

Joi, 11 martie, este ziua care a schimbat Europa. in dimineata acelei zile, zece rucsacuri incarcate cu TNT au explodat in patru trenuri in timp ce pasagerii intrau si ieseau din patru statii diferite. Un total de 13 bombe au fost pregatite pentru atacul ce a avut loc cu trei zile inaintea alegerilor generale.

Bombele teroristilor, detonate cu putin timp inaintea alegerilor generale din Spania, au avut efectul scontat, ducand la schimbarea regimului. impotriva tuturor asteptarilor, socialistii au castigat alegerile din 14. A doua zi dupa alegeri, prima masura anuntata de invingatorul Jose Luis Rodriguez Zapatero a fost retragerea contingentului militar trimis in Irak.
Rapirea civililor occidentali - o tactica eficienta a rebelilor din Irak
Din 2003, de la venirea fortelor armate americane in Irak, cel putin 120 de straini au fost luati ostatici, dintre care 35 au fost decapitati. Foarte putini au fost cei care au scapat cu viata. Unii au reusit sa evadeze, altii au fost eliberati dupa luni de zile de detentie.

Un caz fericit este cel al italiencelor Simona Pari si Simona Torretta, care au scapat tefere si nevatamate dupa 21 de zile. Chiar in ajunul Craciunului, doi ziaristi francezi au ajuns cu bine in Franta dupa ce au fost tinuti ostatici in Irak mai bine de trei luni. Nu aceeasi soarta a avut-o si reporterul italian Enzo Baldoni, rapit odata cu cei doi jurnalisti francezi.

Dupa saptamani lungi de negocieri si sperante desarte ca ar putea fi eliberat, Baldoni a fost ucis. Decapitarea ostaticului britanic Ken Bigley, care s-a luptat pana in ultimul moment pentru viata sa (el a evadat din ascunzatoare, dar a fost prins si decapitat), a ingrozit intreaga lume.

La fel de trista si cutremuratoare a fost si vestea ca Margareta Hassan, director al organizatiei umanitare Care International in Irak, a fost rapita si decapitata.

Valul de rapiri, revendicate de grupari afiliate retelei teroriste Al-Qaida, si-a facut simtit efectul: treptat, tot mai multe tari le-au cerut cetatenilor lor sa parasesca regiunea, iar unii membri ai fortelor multinationale si-au retras trupele (Ungaria, Polonia - partial -, Noua Zeelanda, Filipine).
Peste 100.000 de morti intr-una dintre cele mai mari calamitati din istoria umanitatii
Catalogat abia al cincilea intre cutremurele inregistrate din 1900, dupa magnitudinea inregistrata pe scara Richter, seismul din a doua zi de Craciun a creat cel mai devastator fenomen tsunami inregistrat din 1883, tot in Indonezia. De departe cel mai tragic eveniment al anului, pierderile ar putea trece cu mult de 100.

000 de morti, ceea ce ar duce si la ocuparea unui loc in topul celor mai ucigatoare fenomene naturale din istorie. Ceea ce se stie cu certitudine deja este ca pagubele depasesc zeci de miliarde de dolari si ca operatiunile de salvare au o anvergura nemaiintalnita vreodata.

ONU si Crucea Rosie Internationala, precum si principalii donatori (UE, SUA, China, Japonia si Australia) s-au angajat cu zeci de milioane de dolari (intr-o prima faza), trimitand echipe de salvare de sute de oameni si avioane cu ajutoare. Specificul acestei tragedii este dat de intinderea geografica a distrugerilor.

De la luxoasele statiuni thailandeze si indoneziene, apele au ravasit totul in calea lor pana la 4.800 de kilometri distanta, unde au inghitit cateva sate de pescari din Somalia si Tanzania.
Disparitia lui Arafat declanseaza lupta pentru putere in teritoriile palestiniene
2004 a fost un an nefast pentru teritoriile palestiniene: violenta, criza politica si economica grava, represalii masive ale armatei israeliene. La acestea s-a adaugat decesul lui Yasser Arafat, considerat drept simbolul luptei palestinienilor.

Moartea a survenit dupa o lunga agonie petrecuta intr-un spital francez, iar - fapt inedit - funeraliile au avut doua componente: cea oficiala, la Cairo, unde au asistat regi, seici, printi si premieri; cea populara, la Ramallah (Cisiordania), unde l-a omagiat o mare de oameni.

De fapt, Arafat "a inceput sa moara politic" inca din vara, cand, in teritorii, s-a declansat o mare miscare de contestare a lui, prima in ultimele decenii. A trecut si de acest hop, el avand un talent deosebit in a dezamorsa crizele.

In schimb, misterioasa boala declansata la finele lui octombrie i-a fost fatala la 11 noiembrie, nevazandu-si realizat visul proclamarii statului palestinian cu el presedinte.

Imediat, teritoriile au plonjat in haos, lupta pentru succesiune s-a declansat pe fata, ea calmandu-se cu greu, iar palestinienii se pregatesc pentru alegerile prezidentiale ce ar putea prefata reluarea negocierilor de pace cu Israelul.
George W. Bush - cel mai puternic om al planetei pentru inca patru ani
La 2 noiembrie, dupa o campanie incinsa, ce a tinut cu sufletul la gura intreaga planeta, George W. Bush a mai castigat un mandat. Cu peste 3,7 milioane de voturi in plus fata de democratul John Kerry si castigand votul electorilor, Bush s-a dovedit de neclintit in fata criticilor privind "pierderea pacii" in Irak si dificultatile economiei americane.

Cu toate mesajele "pacificatoare" de dupa alegeri privind cautarea "unui consens international" pentru initiativele viitoare ale SUA, analistii internationali considera ca nimic nu se va schimba in pozitia administratiei Bush.

Credibilitatea ofertei sale de imbunatatire a relatiilor deteriorate cu aliatii europeni, in special Franta si Germania, va fi supusa primului test in ianuarie, cu prilejul vizitei la sediul NATO din Bruxelles.

Lipsa de flexibilitate, dovedita, intre altele, de numirea Condoleezzei Rice la Departamentul de Stat si mentinerea putin popularului Rumsfeld la Aparare, anunta noi dispute cu aliatii traditionali ai SUA, indeosebi in privinta crizei irakiene si a programului nuclear al Iranului.
Beslan, cea mai sangeroasa luare de ostatici din istoria recenta
La 1 septembrie, la o saptamana dupa doborarea de catre ceceni a doua avioane rusesti de pasageri (90 de morti) si dupa un atentat sinucigas comis la Moscova de catre o "vaduva neagra" (10 morti), mai multi teroristi mascati si inarmati pana in dinti au patruns intr-o scoala din Beslan. In incinta scolii nr. 1 se aflau peste 1.

000 de persoane - profesori, parinti si copii veniti pentru inceperea anului scolar. Teroristii au inghesuit ostaticii in sala de sport, au plasat copii in fata ferestrelor si au anuntat ca au amplasat explozibil in punctele-cheie. In schimbul eliberarii copiilor, teroristii au cerut retragerea trupelor rusesti din Caucaz si eliberarea "fratilor" din inchisorile din Ingusetia.

Actiunea a fost, ulterior, revendicata de comandantul militar separatist cecen Samil Basaiev. Dupa doua zile de tensiune si teroare - ostaticii nu au primit deloc hrana si apa -, fortele speciale ruse, fara sa dispuna de un plan precis, au luat cu asalt scoala.

La 3 septembrie, cea mai sangeroasa luare de ostatici din istoria recenta se incheia in zgomot de arme si explozii: 334 de morti, majoritatea copii.
Putin renationalizeaza sectorul energetic din Rusia
Spre sfarsitul anului, telenovela Yukos a cunoscut un deznodamant spectaculos.

Mai intai, principala filiala a cunoscutei campanii petroliere rusesti, scoasa la vanzare pentru neplata impozitelor, a fost adjudecata, in cadrul unei stranii licitatii, de catre o firma-fantoma, de care nu auzise nimeni, in vreme ce petronul companiei, ex-miliardarul Hodorkovski, se afla, de peste un an, in spatele gratiilor.

Apoi, dupa cateva zile, aceasta firma a fost achizitionata de catre o companie petroliera de stat, in curs de fuzionare cu Gazprom, cea mai mare companie de gaze din lume, gigantul rezultat din aceasta fuziune, Gazpromneft, urmand sa detina, astfel, parghiile de control asupra imenselor rezerve de titei si gaze ale tarii.

In ultima instanta, operatia a dus la renationalizarea sectorului enegetic, in buna parte privatizat, ce-i drept in conditii haotice, la scurta vreme dupa dezmembrarea URSS.

Scopul renationalizarii este clar, intr-o lume pandita de criza energiei, titeiul si gazele constituind o formidabila arma nu numai economica, dar si politica, de care noul tar de la Kremlin, Putin, are neaparata nevoie pentru a incerca sa recastige puterea si influenta de odinioara a Rusiei, mai intai provoslavnice, mai apoi comuniste, in prezent ezitant angajata pe calea democratiei.
Revolutia portocalie a schimbat finalul alegerilor din Ucraina
Victoria liberalului Viktor Iuscenko incheie un an in care ucrainenii au votat de trei ori pentru alegerea unui presedinte, dupa o campanie presarata cu acuzatii de tentativa de asasinat, manifestatii de strada masive si numeroase masuri dure impotriva libertatii presei si a miscarilor de opozitie.

Adus la putere de "revolutia portocalie" declansata dupa fraudele inregistrate in cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, Iuscenko mosteneste insa o tara profund divizata si profund afectata de coruptie, la 15 ani de la declararea independentei fata de Uniunea Sovietica.

Mai mult, relatiile lui cu Moscova au fost destul de afectate dupa ce Kremlinul si-a manifestat in mod deschis preferinta pentru contracandidatul sau, premierul Viktor Ianukovici. Ianukovici a refuzat in mod constant dezbaterile directe cu contracandidatul sau, concentrandu-si campania asupra zonelor rusofone din estul tarii, in care oricum beneficia de un sprijin solid.

in fata demonstratiilor masive de la Kiev, puterea a fost pe punctul de a recurge la forta, insa presedintele Kucima a reusit sa calmeze situatia dupa ce i-a retras sprijinul lui Ianukovici, caruia i-a oferit un concediu pentru perioada campaniei electorale.


















291 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version