Cel mai vechi exemplu de aplicare a impozitului unic este in Hong Kong, unde a intrat in vigoare incă din 1947. Alături de alte facilităţi fiscale, simplitatea sistemului a făcut din Hong Kong unul dintre cele mai bune medii de afaceri din Asia.
In Europa, Estonia a adoptat cota unică in 1994, ignorand recomandările Fondului Monetar. In paralel au fost adoptate insă măsuri de disciplină fiscală strictă, s-a liberalizat comerţul exterior şi s-a trecut pe scară largă la privatizare.
Impozitul unic de 26% a transformat radical economia, incurajand acumularea de capital, creşterea productivităţii, creşterea salariilor şi crearea de noi locuri de muncă.
Ulterior, pentru a păstra competitivitatea, autorităţile estoniene au stabilit prin lege scăderea impozitului de la 26 la 20%, pană in 2007.
Exemplul Estoniei a fost urmat şi de Lituania şi Letonia. Letonia a stabilit cota impozitului la 25% iar Lituania, la 33%. Ambele state au cunoscut in ultimii 10 ani o creştere economică medie de peste 5%.
Un caz chiar şi mai spectaculos este al Rusiei. In 2001, Vladimir Putin a surprins pe toată lumea cu o cotă unică de impozitare de 13%.
La 4 ani de la adoptarea acestei măsuri, veniturile statului din impozitele plătite de contribuabili aproape că s-au dublat. Această creştere, spun specialiştii, se datorează scăderii evaziunii fiscale şi faptului că oamenii sunt stimulaţi să muncească mai mult, să economisească şi să investească.
In fine, in 2003, modelul s-a extins şi mai mult in Europa. Mai intai, Serbia a votat o cotă unică de 14% impozit pe veniturile personale şi pe profit. A urmat Ucraina, cu 13% şi apoi Slovacia, cu o cotă de 19%.
Potrivit unui studiu publicat de institutul Adam Smith din Londra, trecerea de la mai multe trepte de impozitare la cota unică este o reformă radicală şi trebuie introdusă cu atenţie.
In statele cu o economie incipientă, cum era Hong Kongul in 1947, sau in fostele state comuniste, ea a dat rezultate. In general, atunci cand este sprijinită de măsuri economice eficiente, cota unică poate crea premisele unei creşteri sănătoase, mai arată studiul institutului londonez.
