Cel mai vechi exemplu de aplicare a impozitului unic este in Hong Kong, unde a intrat in vigoare inca din 1947. Alaturi de alte facilitati fiscale, simplitatea sistemului a facut din Hong Kong unul dintre cele mai bune medii de afaceri din Asia.

In Europa, Estonia a adoptat cota unica in 1994, ignorand recomandarile Fondului Monetar. In paralel au fost adoptate insa masuri de disciplina fiscala stricta, s-a liberalizat comertul exterior si s-a trecut pe scara larga la privatizare.

Impozitul unic de 26% a transformat radical economia, incurajand acumularea de capital, cresterea productivitatii, cresterea salariilor si crearea de noi locuri de munca.

Ulterior, pentru a pastra competitivitatea, autoritatile estoniene au stabilit prin lege scaderea impozitului de la 26 la 20%, pana in 2007.

Exemplul Estoniei a fost urmat si de Lituania si Letonia. Letonia a stabilit cota impozitului la 25% iar Lituania, la 33%. Ambele state au cunoscut in ultimii 10 ani o crestere economica medie de peste 5%.

Un caz chiar si mai spectaculos este al Rusiei. In 2001, Vladimir Putin a surprins pe toata lumea cu o cota unica de impozitare de 13%.

La 4 ani de la adoptarea acestei masuri, veniturile statului din impozitele platite de contribuabili aproape ca s-au dublat. Aceasta crestere, spun specialistii, se datoreaza scaderii evaziunii fiscale si faptului ca oamenii sunt stimulati sa munceasca mai mult, sa economiseasca si sa investeasca.

In fine, in 2003, modelul s-a extins si mai mult in Europa. Mai intai, Serbia a votat o cota unica de 14% impozit pe veniturile personale si pe profit. A urmat Ucraina, cu 13% si apoi Slovacia, cu o cota de 19%.

Potrivit unui studiu publicat de institutul Adam Smith din Londra, trecerea de la mai multe trepte de impozitare la cota unica este o reforma radicala si trebuie introdusa cu atentie.

In statele cu o economie incipienta, cum era Hong Kongul in 1947, sau in fostele state comuniste, ea a dat rezultate. In general, atunci cand este sprijinita de masuri economice eficiente, cota unica poate crea premisele unei cresteri sanatoase, mai arata studiul institutului londonez.