Gabriela Stefan

"Societatea civila" incaleca Justitia?

de Gabriela Stefan     Adevarul
Joi, 6 ianuarie 2005, 0:00


Noul ministru al Justitiei, Monica Macovei, si-a inceput mandatul in forta, anuntand, in cadrul unei conferinte de presa, prioritatile ministeriatului sau.

Unele dintre acestea - cum ar fi eliminarea imunitatii fostilor demnitari si un control eficient al declaratiilor de interese si de avere - sunt, de altfel, solicitate imperios de catre Uniunea Europeana, care a si fixat termene pentru indeplinirea respectivelor obligatii.

Ambele masuri sunt deosebit de importante, iar o aplicare efectiva a acestora ar insemna nu numai o binevenita actiune de "salubrizare" a clasei politice, dar si un pas inainte in lupta impotriva coruptiei.

Daca eliminarea imunitatii fostilor demnitari se poate realiza printr-o initiativa legislativa - care trebuie supusa, evident, votului Parlamentului -, controlul declaratiilor de interese si de avere este greu de transpus in practica.

Si aceasta pentru ca, desi prevazut "pe hartie", controlul a fost lipsit de instrumente concrete de aplicare, fiind considerabil ingreunat de o procedura extrem de stufoasa, care a facut ca pana acum nici un asemenea caz sa nu fi fost solutionat de catre instantele de judecata.

Monica Macovei a informat ziaristii in legatura cu faptul ca a dispus o analiza asupra activitatii Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie (fostul SIPA) din cadrul Ministerului Justitiei, in functie de rezultatele careia va decide asupra oportunitatii mentinerii sau desfiintarii acestui serviciu de informatii extrem de controversat.

Faptul ca, pentru prima data, un ministru al Justitiei pune problema desfiintarii acestui "mic SRI" - care, ani de zile, a spionat ilegal magistratii, adesea din dispozitia puterii politice - este, evident, un pas inainte.

Toate aceste intentii declarate ale doamnei Monica Macovei nu sunt suficiente pentru a-i asigura din start imaginea unui altfel de ministru al Justitiei, adica a unui demnitar independent, echidistant, al carui principal sfetnic este Legea.

Si cand facem aceasta afirmatie, avem in vedere unele gafe impardonabile, precum si unele "judecati de valoare", comise cu prilejul aceleiasi conferinte de presa.

Este vorba, in primul rand, de sapuneala trasa procurorului general Ilie Botos, cum ca ar fi trebuit sa se autosesizeze in legatura cu "scandalul stenogramelor", in care ar fi implicate mai multe persoane din conducerea PSD si in legatura cu care s-a depus la Ministerul Public o plangere din partea mai multor organizatii neguvernamentale.

Una dintre aceste ONG-uri este APADOR-CH, prezidat, la vremea respectiva, de catre avocatul Monica Macovei.

Este cel putin imoral ca acum, din pozitia de ministru al Justitiei, petentul si avocatul Monica Macovei sa vina si sa isi sustina plangerea cu "mijloace juridice" absolut inegale in fata procurorului general, care ii este practic subordonat ierarhic! Fost procuror si fost avocat, Monica Macovei afirma ca Parchetul trebuia sa se autosesizeze "pentru ca orice act se bucura de prezumtia de

adevar"(?!), ignorand insa un principiu fundamental de drept, conform caruia cel care acuza trebuie sa faca si dovada acuzatiilor aduse.

Ca intr-un scenariu de film politist, ne putem imagina o descindere in forta la sediul PSD, in frunte cu Ilie Botos, care ar trebui sa intrebe daca stenogramele sunt sau nu adevarate, dupa care sa ridice tot ce seamana a hartie! Intr-un scenariu de ancheta normala, procurorul ii citeaza pe cei care au facut plangerea, ii asculta si le cere sa produca dovezi.

Daca exista indiciile savarsirii unor infractiuni, se incepe urmarirea penala, iar cei acuzati sunt chemati sa rastoarne probele care ii incrimineaza. Cunoscut ca un fervent aparator al libertatii de exprimare, ministrul Justitiei a mai declarat ca infractiunea de calomnie, ca si delict de presa, va fi scoasa din Codul Penal.

Doamnei Monica Macovei trebuie sa-i fie clar ca libertatea de exprimare nu inseamna inexistenta unei minime protectii fata de otravurile care abunda in anumite publicatii, iar calomnia - conform statisticilor judiciare - nu este un delict de presa, majoritatea proceselor de acest gen neavand ziaristii drept inculpati.

Calomnia este o infractiune prevazuta si pedepsita - mai bland, e drept - in toate tarile civilizate, tocmai pentru ca atenteaza la incalcarea altor drepturi fundamentale: dreptul la imagine si dreptul la o viata intima, familiala si privata.

De asemenea, eliminarea restrictiilor referitoare la fotografierea sau filmarea unor proprietati private ar putea conduce la o serie de abuzuri, actuala reglementare care permite acest gen de actiuni doar in cazul existentei unui interes legitim, de natura publica, fiind mult mai echilibrata.

De asemenea, referindu-se la un articol controversat din Codul de procedura penala, ministrul Justitiei a declarat ca il va elimina: or, acest lucru este de competenta Parlamentului, Executivul putand doar propune asemenea modificari.

Nici comentariile din cadrul conferintei de presa la adresa celor doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii desemnati de catre societatea civila - contestati insa de catre APADOR-ul condus de doamna Macovei - nu au fost pe masura asteptarilor din partea unui ministru declarat independent.

Chiar daca Romania a incheiat negocierile pentru Capitolul 24, Justitia a fost si ramane un subiect extrem de sensibil, iar un ministru competent si independent al Justitiei ar fi un pas inainte in drumul nostru spre Europa.

Tocmai de aceea, ministrul Monica Macovei ar trebui sa reflecteze de doua ori inainte sa emita o judecata, mai ales acum, cand Justitia este monitorizata la sange de catre responsabilii UE.















34 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi