Legea creditului de consum se dovedeste a fi un fiasco total. Pentru a nu-si pune pe fuga clientii prin afisarea unor dobanzi efective anuale (DEA) cu 5-10 la suta mai mari decat cele promovate in brosuri, institutiile de credit si magazinele de electrocasnice care vand in rate s-au dovedit care de care mai inventive in a gasi tertipuri care sa le permita sa afiseze dobanzi cat mai mici.
Numai ca bancile nu se inghesuie sa afiseze costurile reale ale creditarii. La sucursala BRD de langa magazinul Unirea, pliantele despre creditele de consum au disparut cu desavarsire. Nici tabelele cu dobanzile la credite pentru persoane fizice nu sunt de gasit, desi pentru carduri si depozite sunt afisate toate informatiile.
Mai grav este ca nici consilierii de credit nu furnizeaza solicitantilor informatii despre dobanda efectiva anuala. "Va pot spune care este valoarea ratei in lei - cu tot cu comisioane si calculati dvs", raspunde de forma un consilier de clientela de la BRD. Scuza: "Inca nu a fost instalat pe calculator programul care calculeaza DEA".
Si sucursala Raiffeisen Bank din Unirea s-a dovedit inventiva in a gasi spatiu de manevra pentru a nu afisa dobanzi mari. Daca reprezentantii bancii ne spuneau ca vor fi afisate tabele cu dobanzile la credite - atat cele nominale, cat si cele reale, ieri, dobanzile DEA erau afisate ultimele pe o lista cu peste 10 tipuri de credit. Nici BCR nu se inghesuie sa aplice legea.
Consilierii de la linia telefonica de informatii a bancii sustin ca nu pot furniza nivelul DEA, desi sunt obligati de lege, dar ca pot informa asupra dobanzii si nivelului comisioanelor aferente creditului.
Explicatia: "Si ce sa facem noi daca nu am primit informatiile", ne transmite un consilier al bancii. Situatia este si mai dezastruoasa in marile retele de magazine care vand electrocasnice.
La magazinele Altex, Cosmo, Domo si Flamingo din centrul Bucurestiului, intrarea in vigoare a legii n-a adus nici o schimbare in modul de calcul al ratelor. La Altex, angajatii care se ocupau de dosarele de credit raspundeau artagosi ca nu e nevoie de DEA, daca ei spun cat e si dobanda si care sunt comisioanele. La Cosmo, nu era afisat nici nivelul dobanzilor, nici al ratelor.
Iar consilierul de credit ne-a raspuns sec: "DEA? Vreti sa puneti dobanda reala? Pai la creditele in lei, la un imprumut cu o dobanda la sold de 21,9 la suta, dobanda reala e de 13 la suta". Acesta nu a fost in stare sa explice de unde rezulta diferenta. La creditele Euroline, singura informatie: care e raportul dintre suma ratelor platite si pretul initial al bunului cumparat.
La magazinul DOMO de la Budapesta situatia era cu adevarat incendiara. Astfel, cu toate ca magazinul in cauza era singurul unde se afisasera pe etichetele cu preturi si nivelurile DEA, angajatii magazinului se certau sa dea jos noile etichete.
"Ce e aia cu 40 la suta dobanda! Daca dobanzile nu s-au schimbat, de ce afisam mai mult?", tipa la angajati o persoana care se prezenta drept responsabila de magazin. Responsabilul de credite pe toata reteaua Domo ne-a dat insa asigurari ca toate neregulile vor fi remediate pana azi.
El a sugerat insa ca de vina pentru toate problemele ar fi de fapt bancile care n-au comunicat toate informatiile la timp. Institutiile de credit nu vor fi taxate pentru inventivitatea in ocolirea legii in viitorul apropiat. Motivul: reprezentantii biroului de presa al ANPC sustin ca legea nu prevede cine trebuie sa faca controale la banci si sa aplice sanctiunile prevazute in lege.
