Lectura cu aroma de cafea la Timisoara

Visul oricarui iubitor de carte e sa-si savureze lectura in aroma de cafea si, daca se poate, cu muzica buna in surdina. La Timisoara acest lucru este acum posibil in cea mai noua librarie Humanitas deschisa in oras. “Joc secund” este deopotriva cafenea, librarie, sala de meloterapie. Este prima librarie-cafenea deschisa in tara de Humanitas.

Strada Lucian Blaga din Timisoara a devenit, de citeva zile, centrul literar al orasului. Peste putin timp, “magazinul” in care poti gasi un album Gaugain sau o carte de Paulo Coelho alaturi de o cafea Segafredo va fi finisat in cele mai mici detalii. Dupa prima incapere te imbie 12 fotolii din piele crem, cafeaua italieneasca cu aroma puternica si luxul barului.

Toate iti dau senzatia ca trebuie sa ramii. Sa citesti in tihna, ascultind muzica ambientala sau clasica, pina ce, tot sorbind din cafea, iti dai seama ce carte vei cumpara. “E un vis de iarna”, spune Ionela L., clienta a proaspetei librarii. “Cafeneaua literara inseamna, in primul rind, un progres cultural”, este de parere Mihai Criznic, coordonatorul noii librarii Humanitas.

El isi aminteste ca ideea acestui tip de librarie a aparut cu mai mult timp in urma, pentru ca, “in Timisoara, spre deosebire de Bucuresti sau alte orase, relatia dintre librar si cel care vine sa cumpere o carte este foarte diferita de ceea ce uzual se intelege prin relatia vinzator-client. Cumparatorii nostri intra in vorba cu librarul, se intereseaza de cele mai noi aparitii”.

Alti cititori vin pur si simplu in librarie ca sa stea ore in sir in picioare si sa citeasca. Asa se intimpla in prima librarie deschisa de Humanitas la Timisoara. Acum toti acestia au un loc de stat confortabil. Si nu numai atit: ei pot sa comande cafea, ceai, racoritoare.

Liiceanu, greu de convins

“Joc Secund” este prima librarie-cafenea sau cafenea literara pentru cei de la Humanitas. Ea este singura pentru care directorul editurii, Gabriel Liiceanu, si-a dat - e drept, cu greu, dupa o luna de insistente - acceptul pentru a purta alt nume decit cel al “firmei”. “O luna a durat lupta pentru eliminarea firmei propriu-zise de pe fatada.

Au fost o gramada de propuneri, si pina la urma Liiceanu a obosit si ne-a spus “faceti cum vreti voi””, a povestit Criznic. E o librarie fara vitrina, in care ajungi sa intri daca te atrage arta si pentru ca nu pricepi din prima despre ce e vorba. Dupa ce treci pragul, te socheaza lumina citorva zeci de reflectoare care fac sa straluceasca peretii de un alb impecabil, apoi vezi lumina cartilor.

Libraria-cafenea are cel mai mare numar de titluri. Aici poti ajunge la volumele groase Taschen, albume de arta la preturi piperate, dar pe care le poti rasfoi cu o ceasca de ceai sau de cafea in fata. Ideea e ca trebuie sa ai timp sa gusti o carte inainte de a da bani pe ea. Iar pentru ca tot confortul sa fie asigurat, la “Joc secund” nu se fumeaza.

Barul librariei nu pune in vinzare bauturi alcoolice, ci doar cafea, ciocolata calda, ceai si bauturi racoritoare.

Librariile Carturesti nu mai sint singure pe piata

Pina la aparitia in Timisoara a librariei “Joc secund”, cele doua sedii Carturesti din Capitala erau singurele librarii-cafenele din tara. Ajunse deja faimoase - sediul de linga Patria fiind de multe ori gazda pentru lansarile de carte a numeroase edituri -, librariile Carturesti au deschis drumul pentru aceste gen de marketing literar.