Mai multe orgolii decat fotolii

de Ion M. Ionita     Adevarul
Sâmbătă, 8 ianuarie 2005, 0:00


Daca umanistii lui Dan Voiculescu decid astazi, in urma unei serioase analize pe text, ca presedintele Basescu nu a urmarit sa-i jigneasca prin afirmatiile sale si, in consecinta, nemaifiind vorba despre o problema de onoare, pot ramane in Guvern, asta nu inseamna ca pentru premierul Tariceanu au disparut durerile de cap.

Este o situatie care deriva din separarea puterilor in stat: de la Cotroceni, presedintele Basescu are dreptul sa-si expuna parerile politice, iar, de la Palatul Victoria, primul-ministru trebuie sa-i impace pe toti. Ceea ce, uneori, este mai dificil decat insasi constituirea Guvernului. S-a vazut la impartirea prefecturilor, chestiune de unde a pornit, de fapt, toata tevatura.

Tara mica, Romania nu are, din nefericire, decat 42 de prefecturi. Cand trebuie sa le imparti, par si mai putine, niciodata nu ajung la toata lumea. Grosul a mers, cum era si normal, la Alianta PNL-PD. Aici, algoritmul a fost 1,3 prefecturi pentru liberali la una pentru democrati. S-a rotunjit si s-a ajuns la 18 cu 14. Celelalte au ramas de impartit intre UDMR si PUR.

Aici, lucrurile au depasit calculul matematic si au trecut in cel politic, unde opereaza alte reguli. PUR a cerut vehement judete unde, cu numai o luna jumatate in urma, umanistii locali ar fi jucat pe beregata contracandidatilor din Alianta.

In mod simbolic, faptul chiar s-a petrecut la Buzau, unde liderii umanisti locali l-au insotit pe prefectul de atunci, senatorul pesedist de astazi Ion Vasile, in eroica actiune de daramare a bannerelor Aliantei si de tarare a lor cu masinile pe strazile orasului, in semn de victorie in alegeri.

In afara concluziei ca vizionarea unor filme istorice dauneaza intelectului unor viitori europarlamentari de pe la noi, este evident ca numirea unui prefect PUR la Buzau ar fi dus la revolta in filialele PNL si PD locale. In cele din urma, pentru PUR au ramas rezervate alte cinci-sase judete, daca vor binevoi sa ramana in Guvern.

Dar pericolul de revolta interna, in cadrul Aliantei, e acut in centrul tarii, la Covasna. UDMR si-a facut o prioritate din obtinerea prefecturii. Putea sa ceara Harghita, unde sunt si mai putini romani si unde nu erau probleme. Nu a facut-o.

A contat mai mult pentru conducerea Uniunii sa taie apa de la moara propriilor radicali ca nu ar fi in stare sa obtina tot ceea ce ar fi fost de castigat pentru comunitatea maghiara. Nu avea nici o importanta ca partenerii de la Alianta aveau acum de scos castanele din foc. Filialele PNL-PD si PUR Covasna s-au coalizat impotriva centrului.

"Romanii raman de izbeliste", au protestat liderii locali. Cele trei organizatii s-au mobilizat, au scris scrisori premierului, presedintelui, conducerii Aliantei, au amenintat ca dau in judecata statul roman si isi vor depune demisiile din functiile detinute in partidele lor.

In doar cateva zile, problema a capatat complicatii etnice: "romanii - abandonati la cheremul UDMR!" Potential periculoasa, situatia a evoluat la foc mocnit si pe vremea guvernarii PSD, sustinuta din plin, cu fidelitate, pe tot parcursul mandatului, tot de UDMR. In ciuda armoniei depline de la nivel central, organizatiile PSD si UDMR Covasna nu s-au inteles niciodata.

Chiar daca, in aceasta legislatura, romanii au pentru prima oara cate un deputat si din Covasna, si din Harghita, tema abandonarii comunitatii romanesti, readusa in discutie cu atata forta, arata cat de adanci sunt susceptibilitatile la nivel local si cat de putin s-a facut pentru ca reforma institutiilor statului sa ajunga la cetatean.

In loc sa devina un functionar pus sa administreze treburile curente, prefectul a ramas un simbol al puterii, un stapan al judetului. Nu numai pentru confortul fotoliului de prefect se bat cu ghearele si cu dintii toate partidele care alcatuiesc Guvernul, ci pentru tot ce se leaga de puterea prefectului, directa sau indirecta.

Sefia institutiilor descentralizate ale statului, care conteaza enorm, mai ales in zonele cu mai putine resurse, ierarhia birocratiei locale, din toate zonele, de la Sanatate la Cultura si de la Invatamant la Ordinea Publica, suporta si influenta prefectului, pe langa controlul autoritatilor alese.

Modelul baronilor locali inca ii fascineaza pe multi, chiar daca puterea de la Bucuresti s-a schimbat.















23 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică