Isterie generala. Proiectia, in Ardeal, a filmului "Trianon" i-a innebunit pe guvernanti. Atat ministrul Culturii, Mona Musca, cat si prefectul de Cluj, Mihail Hardau, au cerut sa fie trasi la raspundere organizatorii vizionarii peliculei si chiar interzicerea proiectiei, pe motiv ca ar fi ilegala.

Filmul, regizat de Gabor Koltay, a fost interzis in Ungaria tocmai din dorinta de a nu atata spiritele in problema Trianonului, in noua structura unit-europeana.

Desi filmul a fost difuzat si anul trecut in sase localitati din Transilvania - fara nici un fel de scandal, n-a adus nimeni steaguri si pancarte -,

Mona Musca a gasit de cuvinta se se revolte tocmai acum, lasand deoparte programul politic al ministerului - caracterizat ca fiind novator -, pentru a se amensteca intr-o chestiune care abia acum risca sa starneasca curiozitatea si sa aiba un impact social.

Dupa ce a facut pe salvatoarea, in incendiul de la Teatrul de Opereta, varandu-se cu de-a sila, din prea multa telegenie, in treburile pompierilor, Musca e pe cale sa transforme o pelicula, altfel destul de plictisitoare, vetusta si nici macar riguros istorica, intr-o scanteie care ar putea aprinde nu un incendiu de opereta, ci chiar un nou conflict interetnic.

Si asta chiar in conditiile cand partenerii de la guvernare ai Monei Musca sunt lideri ai UDMR. Gafa ministrului Culturii e cu atat mai mare cu cat organizatorii isi cam terminasera treaba in Romania, isi mancasera malaiul si erau pe cale sa-si stranga calabalacul si sa ia drumul Ungariei.

Asa insa, mai mult ca sigur ca o televiziune va profita de ocazie si, pentru rating, ar putea difuza acest film. De doua ori interzis. Si, tocmai de aceea, cu o audienta imensa. Ei bine, asta ne mai trebuia! (Bogdan COMARONI)

In ultimele zile liderii politici, ofiteri ale politiei romane si autoritatile locale din judetele Harghita si Covasna au fost preocupati de un film documetar realizat de un regizor din Ungaria, Gabor Koltay, un fel de Sergiu Nicolaescu al maghiarilor. Koltay a abordat in cariera sa de regizor teme, de regula controversate, din istoria maghiarilor.

Operele sale au creat disensiuni de repetate randuri si intre politicienii din Budapesta. Printre filmele regizate de Koltay se numara:

"A koncert" (Concertul) - 1981,

"István, a király" (Istvan, regele) 1984,

"A képpe varázsolt ido" (Timpul vrajit) - 1985,

"Szép volt, fiúk..." I-VIII. (Bravo baieti! - opt episoade) - 1988,

"Befejezetlen forradalom" (Revolutia neterminata) 1990,

Julianus (Iulian) - 1991,

"István király" (Regele Istvan) - 1993,

"Honfoglalás" (Descalecarea) 1995 si

"Sacra Corona" (Coroana Sfanta) - 2001.

Anul trecut Koltay a terminat productia unor documentare referitoare la momentul istoric petrecut in urma cu mai bine de 85 de ani la Trianon, prin care Ungaria Mare a fost faramitata, teritorii din aceasta fiind impartite intre mai multe tari din Centrul si Estul Europei.

Documentarul a fost anuntat ca succesul cinematografic al anului, dar a fost rulat doar la un singur cinematograf din Budapesta, "Urania". Pelicula contine o serie de secvente din arhivele nationale ale filmului din Ungaria, momente arhicunoscute de cei care sunt interesati de aceasta perioada de istorie a Europei.

In afara de aceste colaje au fost intervievate o serie de persoane ale vietii culturale, politice si oameni de stiinta din domeniul istoriei contemporane, printre care scriitorul Istvan Nemeskurty, istoricul Erno Raffayn, episcopul reformat din Oradea Laszlo Tokes si un lider al stangii ungare Ferenc Glatz.

Un alt personaj care este intervievat in cadrul filmului este liderul dreptei din Ungaria, scriitorul Istva Csurka, care a declarat in repetate randuri ca si-a dedicat viata pentru studierea Tratatului de la Trianon.

Koltay revine

Rularea filmului in mai multe localitati din Transilvania, precum si intalniri si dezbateri cu regizorul Koltay si istoricul Raffain au fost realizate de organizatia "Erdelyi Magyar Ifjak" (Tineretul Maghiar din Ardeal - TMA). TMA a organizat aceste evenimente in data de 7 ianuarie a.c. in municipiul Cluj, rularea filmului avand loc in sala de spectacole ale Institutului Teologic Reformat.

A urmat dupa aceea, sambata, intalnirea publicului din Sfantu Gheorghe si Targu Secuiesc. Luni, filmul Trianon a rulat in fata unui public numeros in orasul Miercurea Ciuc. La eveniment au fost prezenti liderii UDMR si o serie de personalitati ale administratiilor locale din judet.

Marti, Koltay a fost invitatul Forumului Tinereteului din Odorheiu Secuiesc, iar ieri au dezbatut problema Trianonului cu maghiarii din Targu Mures.

Controversele pe marginea filmului sunt cu atat mai interesante cu cat in urma cu trei luni filmul documentar al lui Koltay a rulat in cinci localitati din judetul Bihor, in 14 octombrie 2004 in comuna Uileac, in 17 octombrie 2004 in orasele Salonta si Secuieni, iar pe 24 octombrie 2004 in localitatile Valea lui Mihai si Marghita.

La vremea respectiva, desi la dezbateri au fost prezente sute de persoane si presa locala a relatat pe larg despre film, nimeni nu a luat nici o masura sau o pozitie in acest sens. Este de remarcat ca de fiecare data rularea filmului se desfasura in sali de spectacole ale unor fundatii sau organizatii fara ca organizatorii sa perceapa taxa de intrare de la participanti.

Prin aceasta modalitate de organizare, TMA nu a incalcat regimul difuzarii filmelor artistice in fata publicului, lucru care implica o autorizare a operei respective de catre o comisie de specialitate autorizata de Ministerul Culturii.

Reactia Monei Musca

Dupa ce filmul a fost rulat in fata a mii de spectatori, autoritatile locale, dar mai ales cele din Bucuresti au pornit o adevarata vendeta impotriva organizatorilor. Ministrul Culturii, Mona Musca a cerut politiei sa cerceteze cazul, iar ofiterii obisnuiti cu executarea imediata al oricarui ordin s-au conformat si au cerut socoteli liderilor organizatiei Tineretul Maghiar din Ardeal.

Situatia a fost in oarecare masura aplanata de prefectii judetelor Harghita si Covasna, Constantin Strujan, respectiv Ervin Gyorgy. Cei doi s-au abtinut sa se pronunte in privinta continutului filmului pana ce nu il vor viziona.

Din informatiile noastre, cei doi demnitari au vazut documentarul, iar persoane din anturajul lor sustin ca acestia au constatat ca este vorba de insiruirea unor pelicule document, filmari de epoca si opinii ale unor persoane publice ale vietii culturale si de stiinta din Ungaria si Romania.

Organizatorii au declarat presei ca sunt uimiti de gestul ministrului liberal Mona Musca. "Noi am organizat evenimente culturale la care a putut participa oricine este interesat sa vizioneze filmul si sa participe la dezbaterile care au urmat rularea peliculelor, impreuna cu regizorul Gabor Koltay si istoricul Raffayn.

Nu am perceput taxa de intrare, deci actiunile noastre nu au necesitat un acord al comisiei de avizare ale filmelor rulate in cinematografe", se spune intr-o declaratie ale tinerilor din TMA.

Reporterii ZIUA au participat de doua ori la rularea filmului si la dezbaterile ce au avut loc dupa aceea. La eveniment au luat parte in general persoane de varsta a treia, intelectuali si un numar considerabil de tineri.

Dezbaterile se refereau in primul rand la momentele politice, devenite cu timpul momente istorice, care au dus la semnarea de catre reprezentatul Ungariei a Tratatului de la Trianon. O serie de persoane ostile seriei de actiuni ale tinerilor maghiari au declarat ca evenimentele au fost urmate de manifestari iredentiste.

Reporterii nostrii, cunoscatori de limba maghiara, nu au constatat asemnea manifestari nici in orasul Targu Secuiesc si nici in municipul Miercurea Ciuc. Actiunile Ministerului Culturii sunt cu atat mai interesante cu cat nu se pomeneste de faptul ca filmul a mai fost rulat in Romania si nici atunci nu s-a constatat vreo incalcare ale legislatiei aferente in vigoare.

Membrii comunitatii maghiare din Harghita s-au declarat dezorientati si dezamagiti de gestul Monei Musca. "Este o persoana care stie ca arta nu are limba materna si nici orientare politica. Oare doamna Musca a fost cercetata in Italia in perioada in care a aparut pe scenele marilor teatre din aceasta tara?", suna intrebarea retorica a unui cleric al bisericii romano-catolice din Miercurea Ciuc.