Misiunea spatiala europeana Cassini-Huygens a atins ieri dupa-amiaza suprafata celui mai mare satelit al planetei Saturn, Titan, despre care oamenii de stiinta cred ca este posibil sa gazduiasca forme de viata.
La sapte ani dupa lansare, dupa o calatorie cosmica de peste trei miliarde de kilometri, modulul a avut la dispozitie un ragaz de doar doua ore, cit a durat coborirea de pe orbita, pentru a-si indeplini misiunea.
In acest scurt interval, sonda a analizat o serie de date privind atmosfera imensului satelit (Titan este mai mare decit planetele Mercur sau Pluto, avind cam jumatate din dimensiunile pamintului).
Modulul Huygens, care are forma unei tingiri, s-a separat de Cassini in Ajunul Craciunului. Ajungind foarte aproape de Titan, care se afla la 1,5 miliarde de kilometri de Terra, modulul a inceput automat procedura de asolizare si a intrat in legatura radio cu pamintul.
Pentru oamenii de stiinta, coborirea este mai importanta decit destinatia in sine, fiind foarte posibil ca Huygens sa nu reziste decit citeva minute pe sol.
Transmisiune contra cronometru
Pregatirile automate pentru coborirea modulului Huygens (botezat astfel dupa astronomul care a descoperit satelitul Titan, Christian Huygens) au inceput la ora 6.44 (ora Romaniei), sonda atingind “altitudinea de interfata” (1.270 km deasupra solului) la ora 11.06. Parasuta de frinare a fost declansata patru minute mai tirziu.
Peste inca un minut, cind se afla la 160 km altitudine, Huygens a inceput sa transmita primele informatii catre Cassini, fapt confirmat printr-un semnal receptionat de radiotelescopul NASA de la Green Bank la ora 12.25. Calatoria sa a luat sfirsit in jurul orei ora 14.34, cind modulul a atins suprafata satelitului cu viteza de 18-20 km/h.
La asolizare, Huygens ar fi putut nimeri fie pe suprafata solida (sol stincos sau gheata), fie lichida (metan lichid). La 15.37, Cassini a incetat culegerea de informatii de la Huygens, al carui loc de asolizare a trecut dincolo de linia orizontului, raportat la sonda care ramine pe orbita. Primele date ale misiunii au ajuns in sala de control din Darmstadt la ora 17.24.
Oamenii de stiinta cauta semne de viata!
Titan este unicul satelit din sistemul solar despre care se stie ca are atmosfera. Masuratorile terestre au determinat destul de exact componenta acesteia - azot (90-97%), hidrocarburi (in principal metan, cam 2-10%, dar si acetilena, etilena, etan si propan), compusi de azot (cianura de hidrogen si cianoacetilena) si doar citeva urme oxigen.
Acestea, spun oamenii de stiinta, sint si ingredientele care au existat la suprafata planetei noastre, la inceputurile sale. Din cauza temperaturilor scazute de pe Titan, sansele formarii unor forme de viata sint foarte mici, dar nu inexistente.
Pentru ca, de-a lungul istoriei sale, indeosebi in trecutul indepartat, Titan a fost bombardat de numeroase corpuri ceresti - comete si asteroizi, este posibil ca acestea sa-i fi incalzit suprafata suficient de mult timp cit sa permita formarea unor forme de viata primitive. Huygens va transmite peste 1.
000 de imagini ale atmosferei cetoase de pe Titan, a carei culoare roscata ii face pe unii fizicieni sa creada ca ar fi apta sa formeze molecule organice. Precizam ca termenul “organice”, in acest caz, se refera la compusi pe baza de carbon, nu neaparat de origine biologica.
