Dupa luni de agitatie si speranta, la societatea Tractorul Brasov este din nou liniste. O liniste care insa nu prevesteste nimic bun pentru viitorul unitatii si al angajatilor.

Incapabil sau depasit de evenimente, fostul ministru al privatizarii Ovidiu Musetescu spunea in martie 2003: "Situatia de la Tractorul este atat de jalnica incat ar trebui sa platim noi 20 de milioane de dolari ca sa o vindem".

Cu datorii de peste 700 de miliarde de lei numai catre furnizorii de utilitati, alte 700 de miliarde datorii catre stat, precum si mari datorii catre banci, privatizarea societatii Tractorul s-a dovedit a fi o nuca prea tare pentru Guvernul Nastase.

La un moment dat, sansa pentru salvarea societatii au parut sa fie societatea Italiana Fiat si John Deere din SUA, care au vizitat intreprinderea in 2001. Fostul ministru Musetescu declara atunci increzator ca se poarta negocieri cu investitori importanti pentru privatizarea unitatii brasovene, iar statul va face tot posibilul pentru a o vinde.

Se aveau in vedere reesalonarea datoriilor, eventual inghetarea lor pana la privatizare. Cu toate acestea insa, la sfarsitul anului 2002 realitatea demonstra ca Tractorul Brasov nu era dorit de nimeni. La un moment dat, in cursa pentru privatizare a aparut si compania MYO-O, detinatoarea societatii Semanatoarea Bucuresti.

Si in acest caz rezultatul negocierilor a fost un esec, motivul oficial invocat fiind pretul de 1700 de miliarde de lei pe care MYO-O trebuia sa il achite, considerat prea mare. Asa se face ca in martie 2003 Tractorul Brasov nu fusese inca privatizata, iar datoriile continuau sa creasca.

Landini intra in joc

Daca la sfarsitul lunii iunie 2003 societatea inregistra pierderi totale de peste 40 de milioane de euro, iar datoriile depasisera cifra de 132 de milioane de euro, din care datorii comerciale in valoare de 17 milioane de euro, in toamna aceluiasi an se reuseste privatizarea uzinei Tractorul.

Astfel, pe data de 26 septembrie 2003 Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a incheiat contractul de vanzare-cumparare pentru Tractorul Brasov pentru suma totala de 45,3 milioane de euro, din care 28,3 milioane de euro reprezentau valoarea totala a tranzactiei, iar restul de 17 milioane de euro, datorii si credite comerciale asumate.

Anuntat ca un mare succes, contractul s-a dovedit foarte repede un mare esec. In ciuda notificarilor transmise de AVAS firmei italiene pentru inceperea negocierilor privind transferul de proprietate, reprezentantii Landini nu s-au mai prezentat la discutii.

Reprezentantii statului sustin ca si-au respectat toate angajamentele asumate la semnarea contractului de privatizare, aici fiind vorba si de acordarea, printr-un act normativ special, a unor facilitati financiare. Totusi, din partea firmei Landini nu s-a primit nici un semn.

Reamintim ca facilitatile acordate prevedeau stergerea datoriilor fata de bugetul de stat si amanarea la plata restantelor catre bugetul asigurarilor sociale, precum si conversia in actiuni a datoriilor catre furnizorii de utilitati.

De asemenea, pentru incurajarea productiei de tractoare romanesti, se prevedea ca viitorii cumparatori vor beneficia pana la sfarsitul anului 2003 de subventii in valoare de 600 de miliarde de lei, urmand ca din 2004 suma sa creasca la 700 miliarde de lei.

Chiar daca facilitatile stabilite la privatizare au fost consfintite prin lege, lucru de altfel solicitat de italieni, Landini a tot tergiversat preluarea societatii brasovene. "Nu mai putem sa amanam negocierea contractului. Daca va merge mai departe, grupul Landini va trebui sa respecte acest contract. Presiunile cele mai mari nu le-am avut din partea celor 3.

600 de persoane care mai lucreaza la Tractorul, ci de la disponibilizati", declara la mijlocul lunii octombrie a anului trecut presedintele AVAS, Mircea Ursache. Pentru autoritati devenea din ce in ce mai evident ca Landini s-a razgandit, iar privatizarea societatii brasovene este pe cale sa cada.

Astfel, in luna noiembrie 2004 AVAS si Landini SpA au decis sa intrerupa definitiv negocierile pentru preluarea societatii, deoarece, conform declaratiilor lui Ursache, "in opinia ambelor parti, nu au fost indeplinite unele conditii indispensabile pentru finalizarea operatiunii".

Se pregatesc noi subventii

In prezent, la Tractorul Brasov procesul de productie merge greu. Daca in 1990 fabrica vindea peste 13.000 de tractoare, acum cei 3.300 de salariati ramasi abia mai produc 500 de tractoare. Pentru a evita blocarea totala a activitatii, presedintele AVAS, Mircea Ursache, a fost de acord cu vanzarea unor active care nu fac parte din fluxul tehnologic viabil al intreprinderii.

"Peste doua saptamani ar putea fi reluat procesul de subventionare a productiei de masini, utilaje si echipamente agricole, fiind asteptata o decizie a Executivului in acest sens", a declarat Gheorghe Apostu, liderul sindical din uzina brasoveana. La ora actuala se vorbeste despre aproximativ 1.200 de miliarde de lei.

In cazul in care Guvernul ar decide sa aloce aceasta subventie, ramane de vazut daca ea va da si rezultate pe masura asteptarilor, avand in vedere experientele din guvernarile anterioare. De fiecare data cand se acordau subventii fermierilor pentru achizitionarea de tractoare, producatorul scumpea de a doua zi marfa.

Angajatii mai cred in privatizare

Singura iesire din situatia dificila pe care o traverseaza societatea ramane totusi privatizarea. Dupa ce Landini a refuzat sa-si onoreze obligatiile asumate prin contractul de privatizare semnat, AVAS a reluat negocierile cu alti ofertanti.

Potrivit declaratiei lui Gheorghe Apostu, unul dintre pretendentii cu sanse reale la cumpararea societatii este concernul format din firmele elvetiana Grinhold si italiano-germana Same-Doeutz, precum si Uniunea Sindicala Tractorul. "Am fost contactat de cele doua firme pentru ca AVAS a hotarat ca privatizarea societatii sa se faca si cu acordul sindicatelor" a adaugat Apostu.

Chiar daca ofertantii s-au schimbat, AVAS a decis sa pastreze regulile jocului stabilite pentru Landini. Vor fi sterse datoriile catre bugetul de stat, iar restantele catre bugetul asigurarilor sociale vor fi amanate la plata.