BNR a redus dobinda de interventie in pas cu scaderea inflatiei. Nu acelasi lucru se poate spune despre bancile comerciale. Diferenta dintre dobinzile la credite si cele acordate la depozite in sistemul bancar romanesc ramine cea mai mare din Europa.

Interventiile BNR prin scaderea dobinzii de referinta se dovedesc absolut insuficiente pentru a determina bancile sa diminueze ecartul enorm intre dobinzile active si pasive. Acestea se multumesc sa corecteze nivelul dobinzilor dupa ce BNR scade dobinda de interventie, dar mult mai tirziu si mai timid.

Faptul ar putea dezvalui o lipsa a concurentei, sau mai degraba o concurenta de fatada intre marile banci care dau tonul pe piata romaneasca. Clientii bancilor platesc din greu pentru orice fel de imprumuturi, dar creditul neguvernamental continua sa creasca.

In vreme ce rata anuala a inflatiei a scazut sub 10% in 2004, calcularea si afisarea dobinzii anuale efective arata ca exista societati bancare ce solicita peste 40% pentru un credit, adica de peste 4 ori mai mult decit cresterea anuala a preturilor din economie.

In schimb, dobinzile acordate la depozite in lei abia daca ajung la 15-16% pe an. Cistigurile bancilor sint pe masura acestei situatii anormale, adica foarte consistente.

Sedinta grea la Banca Nationala

Reunirea CA al BNR s-a prelungit doua zile. Era de asteptat o sedinta mai dificila in conditiile in care s-au produs modificari radicale in economia reala date de schimbarea din temelii a politicii fiscale.

In sedinta sa din 14-15 ianuarie 2005, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis reducerea dobinzii de interventie cu inca 0,5 puncte procentuale.

Ca efect al temperarii ritmului de crestere a preturilor de consum din ultimele doua luni, rata anuala a inflatiei a coborit in decembrie la nivelul de 9,3%, acesta incadrindu-se intr-o marja de variatie acceptabila fata de obiectivul asumat pentru anul 2004.

Pornind de la acest rezultat, proiectia pe termen scurt a ratei inflatiei a fost reconfigurata, ea inglobind si efectele modificarii unor ipoteze privind ajustarea preturilor administrate, evolutia cursului de schimb al leului si cresterea veniturilor disponibile ca urmare a modificarii cotelor de impozitare.

Accelerarea din ultimele luni a dezinflatiei a permis Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei sa decida reducerea ratei dobinzii de interventie cu 0,5 puncte procentuale, pana la nivelul de 16,5% Astfel, in ultimele 12 luni, rata dobinzii de interventie s-a redus cu 4,75 puncte procentuale, fata de o scadere cu 4,80

puncte procentuale a ratei inflatiei, se arata in comunicatul BNR.

Economisirea nu este stimulata

Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor populatiei, dar si a profitului firmelor va conduce la un surplus de bani pe piata care, cel mai probabil va lua drumul consumului.

Daca acesti bani in plus nu-si vor gasi corepondent in marfurile si serviciile autohtone, este previzibil ca cererea sa fie satisfacuta de importuri in crestere, favorizate de intarirea leului in raport cu euro si dolarul.

Experienta arata ca sistemul bancilor comerciale nu a reactionat semnificativ la semnalele BNR de reducere a dobinzilor la credite. „O scadere de dobinzi se va vedea, dar mai degraba la depozite, ceea ce nu va stimula economisirea“, opineaza Daniel Daianu.

Guvernul trebuie sa colaboreze cu BNR

Banca Nationala se afla intre ciocanul urmatorului pas de liberalizare a contului de capital si nicovala inflatiei.

Angajamentul Romaniei fata de Uniunea Europeana de a permite accesul strainilor la depozitele in lei incepind cu luna aprilie, angajament pe care BNR tine mortis sa-l indeplineasca, impune o scadere de dobinzi care sa descurajeze speculatiile.

Pe de alta parte, introducerea cotei unice, recalcularea pensiilor sint procese care vor lasa mai multi bani firmelor si populatiei, cu posibile efecte neplacute asupra intensitatii dezinflatiei.

„Miscarea BNR se inscrie in scaderea pronuntata a dobinzii de interventie din ultimele doua luni, in perspectiva pasului de liberalizare a contului de capital din aprilie.

Aceasta impune o cadenta rapida de scadere a dobinzii de interventie, care va ajunge in aprilie, cred, la un nivel de 14,5-15%, si acesta foarte remunerativ pentru plasamente. Chiar daca nu o spune, BNR are o dilema.

Ea trebuie sa concilieze aceasta cadenta de scadere a dobinzii cu o lichiditate mai mare, care ar putea sa conduca la o stimulare nedorita a creditarii, la o incetinire a dezinflatiei“, afirma Daniel Daianu, profesor de economie.

In opinia sa, pentru a nu se risca o incetinire a dezinflatiei este necesar ca deficitul bugetar din 2005 sa fie mai mic.

Scaderi de dobinzi intr-o luna

Decizia BNR de a diminua din nou dobinda de interventie va determina o reasezare a dobinzilor in sistemul bancar.

„Este un semnal mai complex si banuiesc ca in urmatoarea perioada, adica in doua-trei saptamini sau o luna vom asista la o scadere de dobinzi in intreg sistemul bancar, atit la credite, cit si la depozite“, sustine Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Oficialul bancar nu a putut insa sa estimeze amploarea acestei scaderi. Cea mai recenta modificare de dobinzi a fost operata de Banca Raiffeisen, cu o diminuare de doua puncte procentuale la credite si 0,5 puncte procentuale la depozite.

Bancile isi trag „renta“ din economia reala

Semnalele BNR de scadere a dobinzilor au un ecou foarte slab in rindul bancilor comerciale romanesti. Acestea nu se grabesc deloc sa se conformeze directiei sugerate de banca centrala. Si nici celei aratate de statistica oficiala care arata ca inflatia este in continua scadere.

Inainte de intrarea in vigoare a Legii privind afisarea la loc vizibil a costurilor totale ale unui credit, nivelul dobinzilor practicate de bancile comerciale din Romania era aproape triplu fata de inflatie. Afisele din magazine si din banci arata ca pe romani ii costa acum un imprumut si peste 40%.

„Reactia bancilor nu corespunde dimensiunii semnalului BNR. Dobinda de interventie nu are suficienta relevanta pentru dobinzile pe care le practica bancile.

Aceasta arata concurenta insuficienta din sistemul bancar, costuri mari de operare si faptul ca bancile profita de conjunctura pentru a-si recupera investitiile pe care unele dintre ele pretind ca le-au facut“, spune Daniel Daianu.