Tirajele scad, creste Internetul

PRESA: Noua dezordine mondiala

de Ioana Lupea     Cotidianul
Vineri, 21 ianuarie 2005, 0:00


Tirajele ziarelor din Uniunea Europeană au scăzut, in ultimii 8 ani, cu 7 milioane de exemplare. In Statele Unite trusturile media testează combinaţii noi de conţinut pentru a opri declinul cotidianelor, fenomen care a lovit in 2004 şi emisiunile de ştiri.

Transformarea media intr-un produs ca oricare altul şi alianţele dintre politic, afaceri şi presă sint două dintre cauzele sistemice ale crizei.

Cifre brute: In 2003 vinzările „International Herald Tribune“ au scăzut cu 4,16% faţă de 2002, „Financial Times“ a pierdut 6,6% dintre cititori, in Germania ultimilor cinci ani tirajele s-au diminuat cu 7,7%, şi „cronica neagră“ poate continua cu Danemarca, Austria, Belgia, Marea Britanie, Japonia, Statele Unite.

Intre 2002 şi 2004, 2.000 de jurnalişti din presa scrisă americană au ajuns in stradă, iar 2005 a incept cu un val de restructurări: Reuters, BBC. S-au făcut cercetări, sondaje, au fost descoperite erori de sistem şi o cauză externă: noile tehnologii de comunicaţii.

Libertatea de exprimare in pericol

La inceputul anilor 90 corporaţiile occidentale au descoperit o mină de aur: presa. Oamenii de afaceri care aveau deja in protofoliu un ziar sau un post TV au schimbat filozofia organizaţiilor media şi au dat managerului ceea ce era al jurnalistului.

Iar cei cărora Departamentul „crime şi achiziţii“ le-a recomandat să-şi cumpere au plecat la shopping prin lume. „Liberation“ a fost vindut bancherului Rotchild, „Figaro“ şi „L’ Express“ producătorului de armament Serge Dessault, mai aproape de noi, „Nepszabadsag“ şi „Evenimentul Zilei“, Ringier.

Ce vor corporaţiile de la presă: bani şi influenţă. Concentrarea media şi subordonarea informaţiei intereselor economice şi politice ale patronatelor au avut ca efecte, discutate astăzi cu ingrijorare la nivelul legiuitorilor din UE şi din Statele Unite, diminuarea pluralismului şi vicierea libertăţii de exprimare.

Managerul in locul jurnalistului

Pentru a obţine profit, corporaţiile au transformat presa in produs şi i-au aplicat aceeaşi reţetă de organizare ca fabricilor de bunuri de consum: restructurări, muncă pe rupte de la jurnaliştii rămaşi, mai puţin timp pentru documentarea articolelor, condiţionarea postului de ciştiguri.

Şi decizia editorială a revenit managerului sau patronului. Directorul International Herlad Tribune, Walter Wells, a lansat un avertisment, publicat anul trecut in „El Mundo“: „Deseori, cei care trebuie să ia o decizie jurnalistică se intreabă dacă aceasta nu va afecta cotaţia la bursă a editorului.

Directorii de ziare primesc constant directive in acest sens de la proprietari. Aceasta este un fapt cu totul nou in jurnalismul contemporan.“

Un cerc vicios

„Pe măsură ce calitatea şi cantitatea ştirilor a scăzut (ultima in favoarea publicităţii) tirajele şi audienţele s-au diminuat, la fel şi profitul“, constată un influent centru de cercetare din Statele Unite, Pew Research Center for People and Media, in raportul privind tendinţele media pentru 2005.

După ce managerii au reformulat organizarea internă a presei pină la procesul de decizie, marketingul a condus-o intr-un cerc vicios. Pe baza analizelor de piaţă şi a succesului financiar al tabloidelor s-a stabilit că publicul este avid după ştiri optimiste, senzaţionale, personalizate.

Aşa că media de informaţie a făcut compromisul şi i-a dat ceea ce părea că doreşte şi mai mult decit atit, cărţi, CD-uri colecţii de timbre, jocuri, chiar seturi de pahare, la pachet cu ştirile.

Rezultatul a fost scăderea credibilităţii mediilor de informare, dispreţuite pentru superficialitate şi lăcomie, constată raportul mai sus menţionat. Rămine in picioare o intrebare: oferi publicului ceea ce vrea ori ceea ce crezi că are nevoie?

Politică+afaceri+media

„Alianţa intre mediile politice şi de afaceri au produs un efect devastator asupra credibilităţii media şi demonstrează un ingrijorător deficit al democraţiei. Jurnalismul de reverenţă a devenit dominant, in detrimentul jurnalismului critic.

Ne putem chiar intreba, la ora globalizării şi a megagrupurilor de presă, dacă nu cumva noţiunea de presă liberă este pe moarte“, scrie celebrul analist politic francez de stinga Ignacio Ramonet in ultimul număr din „Le Monde Diplomatique“.

El aduce ca argument impactul subiectului Irak asupra credibilităţii mediei americane. Transformată in organ de propagandă, presa scrisă şi audio-vizuală a inghiţit, fără să verfice, informaţiile Casei Albe privind arsenalul nuclear şi chimic al lui Saddam Hussein.

Rezultatul a fost că mulţi americani au trecut virtual oceanul, in Europa. Editorul online al cotidianului britanic „The Guardian“ a confirmat intr-o discuţie cu reprezentanţii ziarului „Cotidianul“ că accesările de la adrese din SUA au crescut in proporţie geometrică după inceperea operaţiunilor in Irak.

Colaborarea intre media, afaceri şi politică este mai ingrijorătoare in fostele ţări comuniste care au mai puţine instrumente legale şi profesionale pentru apărarea libertăţii presei.

Fenomenul a fost semnalat in rapoartele Freedom House şi ale South East European Network for Media in toate ţările din fostul spaţiu de influenţă sovietic, inclusiv in Romania.

Jurnalismul romanesc, in căutarea publicului

După o perioadă de baricade, presa romanească a trecut la experimentarea reţetelor occidentale. Organizaţiile au fost aliniate in spatele managerilor, s-au făcut studii de piaţă, media s-a reformat. De remarcat ar fi renunţarea treptată la formula „quality newspapaper“, adică ziar sobru.

Şi televiziunile şi-au adaptat formatul ştirilor la cerinţele pieţei: mai puţine informaţii ce ţin de politică şi de politici publice, mai multe ştiri de fapt divers.

Talk-show-urile s-au rărit şi au făcut loc emisiunilor de divertisment pentru mase. Măsurătorile au arătat insă că senzaţionalul in cadrul jurnalelor nu a adus, decit la inceput, audienţele aşteptate şi că telespectatorii au preferat ştirilor-divertisment emisiunile de profil.

„Nu-mi vindeţi pere ca mere“, pare a striga publicul.

Cazul „Evenimentul Zilei“

Decizia Ringier privind „Evenimentul Zilei“ ilustrează exemplar „dictatura manageriatului“. Chiar dacă ziarul avea o un tiraj onorabil şi venituri din publicitate substanţiale, trustul Ringier a dorit cu preţul pierderii echipei de jurnalişti să-i schimbe formatul.

Ringier nu ţinteşte probabil să facă din „Evenimentul Zilei“ un tabloid, ci ceea ce se numeşte un ziar mid-market, mai relaxat, mai picant, mai orientat către nevoi determinate ale cititorilor de presă.

Spre zona „mid“ au migrat şi alte ziare, ca „Jurnalul Naţional“, care după o creştere spectaculoasă de tiraj cu un concept izbutit publicistisc, inregistrează un declin.

Evident că şi in Romania avem, la vedere sau nu, alianţe intre afaceri, politică şi presă, exemplul la indemină fiind trustul de presă al lui Dan Voiculescu. S-a vorbit despre interese politice şi in cazurile Ringier şi Waz, ultimul proprietar al „Romaniei libere“ şi „Naţionalului“.

Transformarea presei in produs şi interesele convergente ale proprietarilor de presă, oameni de afaceri cu mediul politic, a dus şi in Romania la eliminarea jurnalismului critic din peisajul media. Fapt ce nu poate fi decit in folosul puterii politice şi economice şi in detrimentul accesului cetăţenilor la informaţie.

Este posibil deci, ca intr-un viitor nu foarte indepărtat şi presa romanească să trăiască criza celei occidentale, dacă tot a pornit pe acelaşi drum.

Cine ciştigă: Internetul şi presa de nişă

Internetul este marele ciştigător al terenului pierdut de media tradiţională.

Chiar dacă publicul nu este incă pregătit să o inlocuiască in totalitate cu Internetul, este demonstrat că mulţi consumatori de informaţ ie au intrat in reţea, pe site-urile ziarelor şi televiziunilor, care oferă ştiri in timp real, dar mai ales pe site-urile alternative.

O explozie a inregistrat anul trecul „jurnalul virtual“ numitul blog care amestecă informaţia şi opinia, fapte verificate şi zvonuri, analize documentate şi pure speculaţii. „Cititorii preferă subiectivitatea asumată de bloggeri falsei obiectivităţi şi imparţialităţii ipocrite a presei.

Iar conexiunea la galaxia Internet prin telefonul mobil accelerează viteza de transmitere a informaţiei. Informaţia a devenit şi mai mobilă şi mai nomadă.“, spune Ignacio Ramonet in „Le Monde Diplomatique“.

Tehnologiile obligă presa tradiţională să caute o soluţie de compromis intre stringerea informaţiilor relevante după normele eticii jurnalistice şi diseminarea rapidă a acestora.

Specialiştii cred că o soluţie ar fi presa de nişă, adresată unui cititor bine determinat cu nevoi şi aşteptări specifice, dar fără tiraje sau audienţe spectaculoase. Cum sint la noi „Ziarul Financiar“ şi postul Realitatea TV.



















64 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică