de Adrian Vasilescu

Bani din "sectorul ascuns"

de Adrian Vasilescu     Jurnalul National
Luni, 24 ianuarie 2005, 0:00

Adrian Vasilescu

Se argumenteaza, inclusiv cu realitati din alte tari, ca prin legiferarea unei cote fiscale mai mici vor creste incasarile bugetare. Daca, bineinteles, vor fi introduse si pedepse mai mari pentru evazionisti.

Cota unica este deja realitate. Peste ea se suprapune acum o dezbatere aprinsa despre fiscalitate. Guvernul a dat tonul unor facilitati fiscale. Desigur, cu gandul bun de a incuraja economia. Sustinatorii masurii spun ca limitarea evaziunii fiscale va fi posibila prin trecerea la un sistem flexibil de taxe si impozite. Dar nu riscam sa avem si evaziune si bani mai putini la buget?

Raspunsul va fi mai usor de dat daca vom intelege sensul real al legaturilor intre economia contabilizata si cea necontabilizata. Din acest unghi, poate ca ar fi interesant sa descifram ce pondere are in PIB-ul tarii "sectorul ascuns".

Produsul Intern Brut masoara, in expresie monetara, deci in bani, rezultatele intregii activitati economice desfasurate in toata tara de-a lungul unui an. PIB-ul ne spune care este, la pretul pietei, valoarea tuturor bunurilor si serviciilor produse pe teritoriul Romaniei de catre agentii economici, fie ei romani sau straini.

Nota Bene: este vorba de valoarea adaugata. Pentru ca din suma preturilor tuturor bunurilor si serviciilor realizate se scade suma preturilor bunurilor si serviciilor folosite in procesul de productie. Ei bine, aici sunt reflectate inclusiv realizarile finale de pe piata neagra a muncii sau de pe piata neagra a serviciilor. Chiar si cele din sectorul subteran.

Referindu-ne acum la utilizarile PIB-ului, vom vedea ca minimum trei componente ale acestui sistem complex inglobeaza si resurse provenite din economia informala. Este vorba, mai intai, despre valoarea bunurilor si serviciilor (de consum) folosite de populatie pentru a-si satisface trebuinte stringente, cerinte ocazionale sau placeri.

De la painea de fiecare zi mancata de trei milioane de romani, care presteaza servicii la domiciliu fara sa plateasca nici un leu impozit, pana la vilele traficantilor de tigari. Statistica le incorporeaza pe toate intr-o singura componenta a PIB-ului: consumul privat.

Canalele acestui consum traverseaza insa intreaga economie. De la sectorul formal pana la cel informal.

A doua componenta o reprezinta investitiile: formarea bruta de capital. Daca vin bani din economia subterana si se cumpara cu ei calculatoare pentru o firma inregistrata oficial (bani murdari spalati in afaceri curate), competitivitatea activitatii firmei va creste, iar castigurile salariatilor vor fi mai mari.

Al treilea aspect este exportul net: diferenta dintre exporturi si importuri. Daca o intreprindere de la suprafata cucereste piete externe cu ajutorul legaturilor sale din economia subterana si exporturile ei cresc, salariatii vor castiga mai bine, iar PIB-ul tarii va fi mai mare. Astfel de interferente nu pot fi ignorate.

Deasupra acestor trei componente se afla "raiul coruptiei": consumul public. Pentru ca PIB-ul inregistreaza si acest tip de consum, exprimand cheltuieli guvernamentale pentru bunuri si servicii cum sunt constructiile de sosele, de cai ferate, de poduri, reparatiile de scoli si asa mai departe.

Este componenta ce inregistreaza si vestitele comenzi de stat, ce dintotdeuna si pretutindeni s-au aflat (si se afla) la baza celor mai rasunatoare scandaluri de coruptie. Pentru ca se masluiesc licitatiile si se incaseaza comisioane grase.

Cred ca numai cunoscand bine aceasta realitate complexa, numita economie informala – interferentele ei cu economia formala, activitatile desfasurate la granita dintre legal si ilegal, sfidarea moralei de catre economie –, este posibila formarea unei atitudini corecte a societatii civile si a organismelor statului.

Din aceasta perspectiva se naste o intrebare incitanta: cum trebuie sa judecam astazi, la inceputul mileniului trei, coexistenta a doua tipuri de activitate economica: unul in litera si spiritul legii, iar altul paralel cu legea?

Este un fapt cunoscut si recunoscut ca intre cele doua economii, cea formala si cea informala, exista interferente multiple si solide. Si nu-i deloc usor ca aceste sectoare sa fie separate sau macar sa fie analizate separat.

De altfel, in tarile dezvoltate, unde exista deja o cultura legata de economia paralela, specialistii sustin ca daca acest sector (informal) ar primi o lovitura puternica, data dintr-o data, intreaga economie nationala s-ar cutremura.

Se subintelege ca si la noi o lovitura data in subteran ar produce zguduiri si la suprafata, de vreme ce unele calcule arata ca 35-45 la suta din PIB se constituie in sectoarele informale. Sigur, multi specialisti au tresarit: 35-45 la suta din PIB? Aproape jumatate din productia finala de bunuri si servicii? Si au conchis: Nu se poate! Nu este posibil! Cifrele au fost contestate.

S-a iscat chiar o polemica publica pe aceasta tema.

Fie insa ca e vorba de 45 de procente, fie de numai 25, acest sector ascuns exista si eu cred ca, in societatea noastra, nici nu ii sunt cunoscute bine structurile si legaturile, nici nu s-a definit o atitudine fata de aceasta economie bicefala, cu o parte care respecta doar partial legea si cu o alta parte a carei lege este in totalitate... faradelegea.

Cert este ca noul sistem de impozitare va scoate la suprafata multi bani din "sectorul ascuns".


















26 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi