Doua elemente si ambele "din materialul clientului" demonstreaza ca Virgil Ardelean, zis "Vulpea", seful serviciului secret al MAI, interceptase deja convorbirile telefonice ale ziaristilor de la MEDIAFAX si AM PRESS la momentul cand a formulat cererea de ascultare catre seful PNA, Ioan Amarie.
Unu: de unde stia Vulpea ca scurgerile de informatii se faceau prin convorbiri de la telefoane cu cartele nenominale, daca nu ascultase deja aceste convorbiri?! In listingul convorbirilor telefonice de la AM Press si Mediafax cu siguranta ca apareau multe apeluri de pe cartele nenominale, de la foarte multe numere de mobil.
De unde stia serviciul condus de Vulpea pe care canal se scurgeau informatii, cand nici macar firmele de telefonie mobila sau fixa nu puteau raspunde la aceasta intrebare fara a asculta convorbirile.
Doi: In raspunsul MAI catre presa se specifica faptul ca ofiterul Constantin Duvac s-a dovedit loial si tocmai de aceea a fost avansat.
Mai precis ca, desi era banuit ca dinspre el se scurg informatii privind ancheta FNI catre ziaristi - beneficiind de foloase materiale -, prin niste interpusi, posesori, ai unor cartele nenominale, e bine ca s-a desfasurat aceasta "monitorizare" a serviciului secret, pentru ca in urma ei s-a dovedit ca Duvac e loial si, mai mult, a si fost avansat ca sef al Directiei Anticoruptie.
Loialitatea lui Duvac, deci faptul ca nu dinspre el se scurgeu informatii catre ziaristi se putea proba doar intr-un singur fel: interceptandu-l pe Duvac. Ascultand telefoanele, de la ambele capete, deci si convorbirile cu persoanele posesoare de cartele nenominale, ca si discutiile telefonice intre aceste persoane si Duvac.
Se pune intrebarea: a fost, cu adevarat, Duvac atat de loial incat sa merite ditamai numirea in postul de sef la Anticoruptie, dovedindu-se ca nu vindea informatii, sau, dimpotriva, a fost santajat de Vulpea, care a castigat un pion intr-un post cheie al ministerului?
Pana la urma, cererea lui Ardelean catre Amarie se dorea doar acoperirea juridica a unui fapt ce deja se intamplase, fapt pe care l-a "mirosit" chiar si un profesionit de talia lui Virgil Magureanu, dupa cum se vede in declaratia acestuia din urma. Si orice se poate spune, dar Dom' Profesor stie meserie!
Demascarea cererilor de interceptare ale telefoanelor redactiilor MEDIAFAX si AM PRESS, de catre chestorul sef al DGIPI, Virgil Ardelean, a produs panica in randul structurii informative a Ministerului de Interne. In numarul trecut al ziarului nostru am publicat un document secret (vezi facsimil), datat 01.10.
2003, adresat Parchetului General Anticoruptie de catre seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, Virgil Ardelean, zis "Vulpea".
Prin cerere, "Vulpea" incerca sa puna sub ascultare telefoanele redactiilor agentiilor de presa MEDIAFAX si AM PRESS, sub ridicola motivatie potrivit careia un ofiter din IGP suna de la posturi neidentificabile (folosind cartele nenominale) pentru a furniza date secrete despre anchete penale aflate in curs.
Era vorba despre ofiterul Constantin Duvac, actualul sef al Corpului de control al IGP, pe care in decembrie 2004, dupa luni si luni de interceptare (de data aceasta cu mandat), a fost propus spre avansare chiar de catre chestorul Virgil Ardelean, pentru a conduce nou infiintata Directie Anticoruptie din DGIPI.
Tapul ispasitor
In prezent a inceput o adevarata vanatoare de vrajitoare printre functionarii MAI din jurul chestorului Virgil Ardelean, pentru a fi prins si pedepsit cel care a "transpirat" documentul cu cererea de interceptare catre ziarul ZIUA.
In loc sa fie pedepsiti autorii cererii de interceptare - tipic militieneasca si care constituie un atentat la libertatea presei - se incearca gasirea unui "tap ispasitor" pentru a se preveni pe viitor astfel de scurgeri de informatii catre presa si a se evita caderea capetelor cu adevarat responsabile.
Pe de alta parte, reactiile institutiilor de presa, atat cele vizate in cererea de interceptare, cat si celelalte nevizate, nu au intarziat, "Vulpea" fiind infierata la unison pentru tentativa de ascultare a telefoanelor.
Este aberant sa pui presa sub ascultare pentru ca ai banuiala ca primeste de la nu stiu cine informatii secrete, cata vreme menirea presei este tocmai aceea de a primi informatii de interes public, pentru a le difuza catre opinia publica.
Daca s-ar perpetua un astfel de obicei, ar insemna ca orice ziarist sa fie din start condamnat la ascultarea permanenta a telefoanelor sale, doar pentru ca isi face meseria.
Vulpea-n capcana
Surprinde insa reactia Ministerului de Interne, care confirma cu punct si virgula dezvaluirile ZIUA, insa nu se sesizeaza pentru a declansa o ancheta in directia tentativelor de punere sub ascultare a telefoanelor unor ziaristi, multumindu-se sa declare ca cererile "Vulpii" nu a fost aprobate de PNA. Asta o stiam si noi, nu este o noutate.
Insa nu putem avea garantia ca nu am fost ascultati fara mandat cata vreme DGIPI a pretins in solicitarea de interceptare ca are indicii cum ca la redactiile MEDIAFAX si AM PRESS ofiteri de politie sunau de pe cartele telefonice nenominale pentru a divulga secrete de serviciu.
De unde putea sti "Vulpea" asa ceva, daca nu erau telefoanele interceptate fara mandat!? Iar mandatul cerut PNA putea fi doar mijlocul legal, prin care "Vulpea" sa aiba o proba care sa reziste in instanta pentru a condamna un ofiter de politie care "transpira" informatii secrete.
O nota buna primeste si PNA, cel care a respins cererea de interceptare si care isi motiveaza gestul prin calificarea ca "inadecvate" si "contrare libertatii presei" cererile chestorului sef, Virgil Ardelean.
Din pacate insa, PNA nu a divulgat opiniei publice si celelalte cereri similare, adresate de Virgil Ardelean, referitoare la redactiile altor institutii de presa, in special cotidiane centrale.
Pe de alta parte, usurinta cu care PNA pretinde ca nu a dispus vreodata interceptarea convorbirilor telefonice ale unor ziaristi ridica un semn de intrebare: cum ar putea recunoaste PNA ca a facut asa ceva, cata vreme aprobarea unei interceptari constituie informatie clasificata, deci care nu se aduce la cunostinta opiniei publice!? In plus, PNA are un serviciu propriu de ascultare, pe care nu-l
controleaza nimeni.
Nici clasa politica nu a ramas indiferenta, mai multi demnitari au anuntat ca vor declansa o ancheta parlamentara, unii au cerut "taieri de capete", iar fostul ministru de Interne, Marian Saniuta, a declarat ca "Vulpea" trebuie sa-si asume propriile fapte.
Duvac spune ca nu cunoaste pe nimeni de la MEDIAFAX sau AM Press
Constantin Duvac a declarat ca nu a cunoscut si nici nu cunoaste pe nimeni din cadrul MEDIAFAX ori AM Press - agentiile de presa carora a fost acuzat ca le-a furnizat informatii in schimbul unor avantaje. "Ca legitimitate, Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) are dreptul sa verifice si sa testeze integritatea lucratorilor Ministerului Administratiei si Internelor.
Astazi (luni - n.r), am fost la Parchetul National Anticoruptie (PNA) si am depus o cerere, pentru a obtine date referitoare la acuzatiile care mi s-au adus", a declarat Duvac, citat de Mediafax. Ofiterul a precizat ca, potrivit datelor pe care le-a obtinut de la PNA, a facut obiectul lucrarii penale 361/P/2003, pornita in baza unei solicitari a DGIPI din 16 septembrie 2003.
Duvac a adaugat ca - potrivit datelor furnizate de PNA - anterior acestei cereri, ar fi existat o alta solicitare, asemanatoare, din partea DGIPI adresata aceleiasi institutii. "Telefonul meu a fost interceptat in perioada 16 septembrie - 14 noiembrie 2003", a precizat Constantin Duvac.
El a adaugat ca, la inceputul lunii decembrie 2003, procurorii PNA au dat solutia de neincepere a urmaririi penale in dosarul sau, pe motiv ca fapta nu exista.
AMP cere MAI sa precizeze cadrul legal
Agentia de Monitorizare a Presei isi exprima ingrijorarea referitor la actele de politie politica indreptate impotriva unor jurnalisti de catre Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) prin Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI).
Editia din 24 ianuarie 2005 a cotidianului ZIUA a publicat un articol in care au fost prezentate dovezi referitoare la o cerere a chestorului-sef Virgil Ardelean (DGIPI) catre PNA de interceptare a convorbirilor telefonice ale unor institutii de presa.
Solicitam MAI sa precizeze cadrul legal care a stat la baza cererii DGIPI, precum si justificarea acestei masuri - verificarea argumentelor pentru care a fost ceruta interceptarea telefoanelor, dar si continutul informatiilor "subversive" pe care inspectorul principal de politie Constantin Duvac le-ar fi difuzat presei si ce prejudiciu aduceau aceste informatii MAI.
Atragem atentia MAI ca dezvaluirea unor posibile abuzuri sau fapte de coruptie in cadrul unor institutii publice reprezinta un act ce serveste interesului public. Datoria presei este sa tina cont si sa investigheze toate semnalele privind existenta unor asemenea fapte si sa informeze publicul, iar interceptarea telefoanelor jurnalistilor reprezinta un act grav de incalcare a libertatii presei.
Reamintim MAI de existenta Legii 501/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii.
Solicitam PNA sa confirme existenta adresei nr. 00294.042/2 din 01.10.2003 a DGIPI. De asemenea, solicitam Parchetului General sa precizeze daca au existat cereri similare.
Pentru a se preveni abuzurile in utilizarea interceptarilor telefonice, invitam MAI sa promoveze o initiativa legislativa prin care decizia privind ascultarea telefoanelor sa fie luata de o instanta independenta, anume de catre judecator.
Ardelean in fata Comisiei de aparare
Presedintele Comisiei de Aparare din Camera, Mihai Stanisoara (PD), a solicitat audierea sefului DGIPI, Virgil Ardelean, in legatura cu propunerea sa de interceptare a telefoanelor agentiilor de presa MEDIAFAX si AM Press. Stanisoara a declarat ca, potrivit regulamentului, astazi, va decide cu ceilalti membri ai conducerii comisiei asupra audierii lui Ardelean.
"Dorim sa vedem ce s-a intamplat si daca s-a respectat legea", a spus deputatul. Comisia poate exercita controlul si ca reactie la semnalele din presa, a adaugat Stanisoara.
In acelasi timp, vicepresedintele Comisiei de aparare din Senat, Radu Stroe, a declarat ca va cere comisiei o dezbatere in cazul solicitarii DGIPI de interceptare a telefoanelor a doua agentii de presa, afirmand ca Virgil Ardelean, seful serviciului, trebuie demis daca a incalcat legea.
"Daca Ardelean a dispus asemenea monitorizari fara acordul organelor legale, el va trebui trimis acasa", a precizat senatorul PNL. Comisia va lua in discutie acest caz, la inceputul sesiunii parlamentare, a apreciat senatorul PNL care a adaugat ca va cere lamuriri Ministerului Administratiei si Internelor.
Radu Stroe a precizat, de asemenea, ca ministrul Vasile Blaga trebuie sa-i prezinte acest caz presedintelui Traian Basescu. "Evident ca presedintele Traian Basescu, care are atributii in materie de servicii secrete, nu-i va ierta", a apreciat el.
Tentativa de politie politica
Manuela Stefanescu, reprezentantul APADOR-CH, s-a declarat surprinsa de cererea lui Virgil Ardelean. "Surprinzator pentru mine este contradictia fata de standardele europene, chiar daca nu sunt explicit formulate in noul Cod de Procedura Penala.
Domnul Ardelean ar fi trebuit sa demonstreze procurorului caruia i-a cerut acea autorizatie ca a epuizat toate mijloacele pe care le avea la indemana pana la a ajunge la aceasta masura de limitare extrema a dreptului la viata privata. Eventuala supraveghere, daca existau niste dubii, era mult mai simpla".
Intrebata daca la Ministerul de Interne exista o problema referitoare la scurgerea de informatii care erau importante intr-o ancheta, nu era indreptatit serviciul secret al MAI sa ia toate masurile pentru a impiedica acest lucru, Stefanescu spune, citata de Rador, ca se putea cere punerea sub supraveghere a telefoanelor persoanei respective, nicidecum ale celor cu care eventual discuta.
Referitor la cererea de ascultare a telefoanelor unor redactii, ea spune ca acest lucru este uimitor, pentru ca in redactii circula foarte multe informatii, de acolo se vorbeste cu toate institutiile statului.
"Si in varianta in care ar fi obtinut aceasta autorizatie, nimeni si nimic nu ar fi avut nici un fel de control asupra modului in care ulterior ar fi fost folosite de politie toate aceste informatii. Pentru mine, cel putin, este o tentativa clara de politie politica din partea Ministerului de Interne, in speta a Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna", spune ea.
S-a incalcat legea
"Nu cred ca este o chestiune care s-a facut. Nu cred ca asa s-a procedat. Daca intr-adevar asa s-a procedat, atunci s-a incalcat legea. Daca Radu Stroe a cerut analizarea in comisiile parlamentare, atunci sunt de acord ca acest subiect sa fie discutat. Intotdeauna insa, cel care produce daune sau este banuit, telefonul sau trebuie ascultat. Asa spune legea."
PNA sanctioneaza dur actul DGIPI
"Parchetul National Anticoruptie a analizat adresa din 1 octombrie 2003 a Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si a decis a nu a da curs solicitarii de interceptare a posturilor telefonice indicate.
Mai mult decat atat, Parchetul National Anticoruptie nu a dispus interceptarea (anterior modificarilor aduse Codului de Procedura Penala) si nici nu a solicitat vreodata instantelor de judecata acordarea unei autorizatii de interceptare (dupa modificarile Codului de Procedura Penala) a convorbirilor telefonice a unor ziaristi sau a unor institutii de presa.
Parchetul National Anticoruptie considera inadecvate masuri de genul celor solicitate in adresa mentionata in articol si considera ca acestea pot impieta grav asupra libertatii de exprimare, in general, cat si dreptului la informare publica a cetatenilor, in special".
Incalcarea libertatii de expresie
"Orice forma de imixtiune in activitatea unei redactii, fie ea agentie de presa, saptamanal sau un ziar, este inadmisibila. Este o incalcare a libertatii de expresie, iar aceasta actiune nu se justifica. Intotdeauna serviciile secrete, oricare ar fi ele, vor incerca sa justifice actiunile lor, iar una dintre aceste justificari, cum e in acest caz, este combaterea coruptiei.
Este inadmisibil pentru ca practic toate telefoanele celor doua agentii erau ascultate, iar astfel se puteau exercita presiuni. Nu numai asemenea practici trebuie combatute, ci chiar tendinta de ascultare a telefoanelor. Exista si alte metode care pot fi folosite. banuiesc insa ca este o practica generalizata care trebuie sa inceteze. Sursele sunt protejate dupa cum se stie.
Singurul care hotareste daca aceste surse sunt sau nu importante este ziaristul si nicidecum ofiterul de politie."
MAI vorbeste de o etapa de analiza
"Coordonatele legale ale interceptarii comunicatiilor sunt stabilite de Codul de procedura penala (articolul 91, alineatele 1 si 6) si sunt circumscrise in unele prevederi ale Legii privind siguranta nationala a Romaniei (Legea nr. 51/1991).
Procedurile folosite pentru obtinerea unor autorizatii de interceptare parcurg mai multe etape in care se evalueaza oportunitatea acestor posibilitati, tocmai pentru a asigura caracterul de exceptie al acestui demers. Cotidianul ZIUA a prezentat corect un asemenea demers, numai ca el trebuie interpretat prin prisma etapei la care se refera documentul DGIPI.
Cu tot respectul pentru acuratetea observatiilor facute in articol se impune a se preciza clar ca unitatea MAI a solicitat PNA sa analizeze aceasta oportunitate (interceptarea) si nicidecum in mod elocvent, imperativ, sa ceara eliberarea autorizatiilor necesare in acest scop.
Atitudinea si nevoia acestei analize a derivat din evolutia instrumentarii comune a unui dosar ce privea protectia anchetei derulate in cauza FNI. Asadar, eram doar in situatia unei etape de analiza a unei asemenea eventualitati, iar PNA, dupa analiza, s-a pronuntat negativ.
Prin urmare, nici MEDIAFAX, nici Agentia AM Press ori alta agentie de presa nu au avut interceptate comunicatiile, facem precizarea, de catre DGIPI.
Contextul in care numele ofiterului de politie Duvac Constantin a aparut in atentia DGIPI este unul foarte complex si a fost subordonat necesitatii de a proteja de imixtiuni datele secrete si confidentiale ale dosarului penal FNI in care interesele unora ori altora au fost imense.
In jurul acestui dosar si a cadrelor care l-au instrumentat - in frunte cu domnul Duvac Constantin - au fost mobilizate adevarate scenarii, unele sofisticate, pentru a-i orienta evolutia, inclusiv prin incercarea de a-l compromite.
A fost benefic ca unitatea a monitorizat situatia, deoarece, altfel, nu aveam posibilitatea sa clarificam ca, de fapt, fata de datele initiale care il inculpau, ofiterul a fost loial si corect in administrarea probatoriului in acest dosar penal, de altfel urmarit cu interes de opinia publica.
Tocmai aceste considerente au determinat conducerea DGIPI, prin domnul chestor general Ardelean Virgil, sa-i sustina candidatura la sefia Directiei Anticoruptie, unitate nou infiintata, intrucat este nevoie de capacitatea si probitatea profesionala ale unor asemenea ofiteri. Speram ca aceasta sustinere publica sa nu fie contrazisa in viitor de alte realitati.
Referitor la articolul din data de 19.01.2005, Si "Vulpea" e in corzi, va precizam ca seful DGIPI, domnul chestor general Ardelean Virgil, a fost invitat public la Cotroceni de domnul presedinte Traian Basescu, cu ocazia instalarii domnului ministru Vasile Blaga.
Invitatia a fost circumscrisa ideii de a prezenta organizarea unitatii, atributiunile sale legale, bugetul si aspectul luptei impotriva gruparilor criminale din Romania.
De fapt, presedintele Romaniei este cel mai important beneficiar legal al informatiilor obtinute de serviciile specializate din Romania, iar raporturile institutionale legate de valorificarea informatiilor sunt cu mult mai simple, facile si nu necesita solutii excedentare (valize etc.)"
Solicitarea lui Ardelean nu reprezinta o procedura fireasca
Fostul sef al SRI, Virgil Magureanu, a declarat, ieri, ca solicitarile privind interceptarea telefoanelor Agentiei MEDIAFAX si A.M Press nu reprezinta o procedura fireasca, iar motivul invocat de seful DGIPI a MAI, Virgil Ardelean, ar putea fi unul artificial.
Magureanu, care cunoaste procedurile din timpul cat a fost director al SRI, nu a dorit insa sa comenteze mai mult cererea lui Ardelean, declarand ca nu are detalii in afara de cele aparute in presa.
El a spus, insa, ca motivatia cererii de ascultare privind scurgerea de informatii catre presa ar putea fi artificiala, deoarece nu este o procedura fireasca sa verifici angajatii ascultand telefoanele redactiilor.
Parchetul General neaga interceptarea vreunui ziarist
Referitor la materialul publicat in cotidianul ZIUA din 24 ianuarie 2005, Biroul pentru Relatii cu Presa, din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut ieri urmatoarele precizari: "Procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au dispus si nu au solicitat monitorizarea sau interceptarea telefoanelor vreunui ziarist.
De asemenea, mentionam ca nu au existat astfel de solicitari din partea niciunei autoritati. Singurele situatii in care Ministerul Public a solicitat acest fel de interceptari au fost cele prevazute limitativ de Codul de Procedura Penala in art.
91, indice 1, si care se refera la infractiunile de trafic de stupefiante, trafic de arme sau de persoane, acte de terorism, spalare de bani, falsificare de monede sau alte valori precum si cele prevazute de Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie".
Nu se impune ascultarea telefoanelor ziaristilor
"Decizia de ascultare a telefoanelor ziaristilor este aberanta si nu se impune. Daca va amintiti Comitetul Helsinki a castigat in justitie un proces in care cerea ca listele telefoanelor interceptate sa poata fi vazute. Numai ca niciodata aceasta sentinta nu a fost executata, nu a fost pusa in aplicare de Procurorul General. Nu cred ca ascultarea telefoanelor ziaristilor este necesara.
Trebuie oricum sa existe un control al acestor liste cu interceptarile telefoanelor. Ar trebui facuta o politica comuna in acest sens."
Sa-si asume actiunea
Fostul ministru al Administratiei si Internelor, Marian Saniuta, a declarat ca, in cazul cererii de ascultare a telefoanelor agentiilor de presa, seful DGIPI, Virgil Ardelean "trebuie sa-si asume actiunea, in conditiile legii". Marian Saniuta, membru in Comisia de aparare a Camerei, a precizat ca, la data solicitarii de interceptare, nu ocupa portofoliul MAI si ca nu cunoaste amanunte.
El a spus ca, in mandatul sau, nu au existat asemenea situatii. "Virgil Ardelean trebuie sa-si asume actiunea in conditiile legii", a continuat Saniuta care a refuzat, insa, sa aduca precizari suplimentare: "De ce nu il intrebati pe Ardelean?"
