Discutie incordata intre Guvern si FMI pe tema relaxarii fiscale

de     Cotidianul
Miercuri, 26 ianuarie 2005, 0:00


Umplerea golului generat de relaxarea fiscală reprezintă piatra de incercare a autorităţilor romane, cunoscută fiind intransigenţa oficialilor Fondului.

Aceştia nu vor accepta argumentele uzate privind scoaterea la suprafaţă a economiei subterane şi implicit o colectare mai bună a veniturilor la buget, ci calcule exacte pe surse de incasare certe.

Astăzi are loc prima intilnire oficială intre Cabinetul Tăriceanu şi experţii Fondului Monetar Internaţional. Discuţiile se vor invirti in jurul veniturilor şi cheltuielor bugetului de stat.
Umplerea golului generat de relaxarea fiscală reprezintă piatra de incercare a autorităţilor romane, cunoscută fiind intransigenţa oficialilor Fondului.

Aceştia nu vor accepta argumentele uzate privind scoaterea la suprafaţă a economiei subterane şi implicit o colectare mai bună a veniturilor la buget, ci calcule exacte pe surse de incasare certe. Practic, trebuie acoperită o gaură 14.

000 miliarde de lei, sumă ce nu va fi incasată ca urmare a introducerii cotei unice de impozitare de 16% a venitului precum şi a reducerii impozitului pe profit de la 25 la 16%. Mai mult, recorelarea pensiilor, măsură la care FMI a sugerat să se renunţe pentru anul in curs, va presa şi ea asupra cheltuielilor bugetare.
Venituri insuficiente
Surse apropiate negocierilor care debutează azi susţin că FMI va solicita un deficit bugetar de 0,7-0,8% din PIB, in condiţiile in care se doreşte menţinerea ţintei de inflaţie de 7%.

Pentru 2005, cind BNR trece la regimul monetar de ţintire a inflaţiei, procentul anunţat de Banca Centrală va fi făcut public cu o marjă de variaţie de plus-minus 1 sau 0,5 puncte.

Experţii FMI vor evalua măsurile de echilibrare a bugetului de stat in funcţie de această ţintă de inflaţie şi, pentru ca deficitul să ajute la scăderea in continuare a inflaţiei, acesta ar trebui să fie de sub 1% din PIB.

Cert este că nici majorarea impozitului pe cifra de afaceri a microintreprinderilor de la 1,5 la 3 %, nici dublarea celui pe dividende de la 5 la 10% nu aduc suficiente venituri ca surse de acoperire a golului.

Dan Marinescu, consilierul personal al ministrului Finanţelor Publice, Ionuţ Popescu, ne-a declarat că autorităţile romane se vor prezenta in faţa FMI cu oferta de 1,1 - 1,2% pentru deficitul bugetar.
Se negociază tot
Cu toate că premierul Tăriceanu a declarat că nu acceptă mărirea unor taxe şi impozite, Ionuţ Popescu a afirmat că se negociază absolut totul, inclusiv creşterea TVA, a accizelor, a veniturilor salariaţilor companiilor monitorizate, in sensul nemodificării acestora.

De altfel, sursele ne-au spus că acestea sint singurele căi pentru acoperirea pierderilor la buget. In plus, va fi nevoie de o restructurare a respectivelor companii (ca de exemplu Termoelectrica, Electrica, combinatele siderurgice) pentru scăderea cheltuielilor cu salariile.
Optimism
Preşedintele Comisiei Buget, Finanţe şi Bănci din Senatul Romaniei, liberalul Varujan Vosganian, este mai increzător. Gaura din buget, conform acestuia, va fi de numai 10.000 miliarde de lei, sumă care nu trebuie să-i sperie pe oficialii FMI.

„Aceste minusuri vor fi perfect acoperite din ritmul de creştere economică, precum şi prin reconfigurarea unor cheltuieli bugetare, cum ar fi reducerea subvenţiilor de stat“, a adăugat Vosganian.

Cit priveşte deficitul de cont curent (intrările de valută in ţară minus ieşirile), Vosganian spune că partea romană va solicita ca acesta să fie de 6% din PIB, insă FMI nu acceptă o valoare mai mare de 5,5%.

Varujan Vosganian mai spune că impozitarea dividendelor cu 5%, ca şi anul trecut, va reprezenta 0,12% din PIB, adică o reducere a veniturilor la buget de 3.200 miliarde de lei.
Consecinţe
De la 1 aprilie, preţul gazelor naturale livrate populaţiei va creşte cu 20%, in dolari, acesta fiind punctul de vedere pe care ministrului Economiei, Codruţ Şereş, il va avansa in negocierile cu FMI. Va creşte şi preţul energiei electrice, din cauza aplicării unui tarif mai mare pentru energia hidro, dar ministrul nu a putut preciza procentul.

Curentul se va scumpi deşi la 1 ianuarie a mai avut loc o majorare de tarif, cu 4,6%. Şereş a spus că ministerul pe care il conduce şi-a indeplinit majoritatea angajamentelor asumate anul trecut in angajamentul cu FMI.

Mai sint in discuţie restructurarea Termoelectrica şi disputa cu FMI in legătură cu renunţarea la preţul naţional de referinţă al energiei termice, preţ la care Guvernul ar fi trebuit să renunţe de la 1 iulie.



















45 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri