Inalta Curte de Casatie si Justitie incepe astazi judecarea procesului „Flota“, unul dintre principalii inculpati in acest dosar fiind chiar presedintele Traian Basescu, scrie Cotidianul. "Da despre Basescu ce stii, tot il infundam noi".
Cu astfel de indemnuri anchetatorii au incercat dintotdeauna sa smulga marturii impotriva actualului presedinte al Romaniei, scrie Ev. Zilei.
"Da despre Basescu ce stii, tot il infundam noi"
articol preluat din Evenimentul Zilei
Astazi, intr-o sala speciala in care sa incapa toti cei 78 de inculpati, incepe celebrul proces in dosarul “Flota”
Cu astfel de indemnuri, spun unii dintre acuzati, anchetatorii au incercat dintotdeauna sa smulga marturii impotriva actualului presedinte al Romaniei
Astazi, 78 de invinuiti sint asteptati la procesul programat in aula Institutului National de Magistratura. Un loc ales tocmai pentru a putea sa incapa intregul lot “Flota”. Este celebrul caz in care procurorii au inculpat de-a valma ministri, secretari de stat, directori, functionari pentru vinzarea in paguba, dupa revolutie, a 16 nave din flota de stat. Initial, au fost 80 de inculpati.
Intre timp, unul a murit, iar altul a ajuns presedintele Romaniei.
Parchetul National Anticoruptie anunta, pe 10 august 2004, ca procurorii au finalizat urmarirea penala si au dispus trimiterea in judecata a 80 de inculpati, acuzati de prejudicierea statului roman cu peste 11.000 de miliarde lei, ca urmare a instrainarii a 16 nave apartinind flotei maritime romane.
PNA sustinea ca printre inculpatii trimisi in judecata “sub aspectul savirsirii unor fapte penale in legatura directa cu modul defectuos in care si-au exercitat, cu stiinta, atributiile de serviciu sint fostii ministri ai transporturilor Basescu Traian, Teodoru Paul si Novac Aurel, fostul presedinte al FPS Radu Sirbu (cu rang de ministru), fostii secretari de stat Marinescu Calin Dragomir,
Marinescu Gheorghe Adrian si Oancea Viorel, directori generali, inalti functionari de stat, membri ai CA si ai Comitetului Director, conducatori ai altor institutii si structuri care au activat in AGA de la CNM Petromin SA Constanta”.
Potrivit Parchetului Anticoruptie, acestia ar fi contribuit, printre altele, la formarea unei societati mixte, Petroklav (din asocierea Petromin cu firma norvegiana Torvald Klaveness), si la constituirea a 16 firme proprietare de unica nava cu denumirea fiecareia din cele 16 mineraliere.
Prin vinzarea “ilegala a navelor in strainatate si prin inregistrarea unor pierderi financiare ar fi adus statului roman prejudiciul de 11.000 de miliarde lei”. Anchetatorii PNA au solicitat instantei ca recuperarea pagubelor de la inculpati sa se faca in solidar, individualizindu-se totodata cuantumul acestora pentru fiecare in parte.
“Incercau sa scoata de la noi ca vinovatul este Basescu”
“Procuror-sef sectie Vasile Draghici - Sectia de combatere a coruptiei, procuror Ioan Otel, de la Parchetul National Anticoruptie, Bucuresti. Examinind actele, lucrarile, precum si probele administrate in dosarul 20/p/2002 al PNA, privind pe inculpatii (n.r. - si urmeaza lista celor 80 de persoane cercetate in dosarul “Flota”), expunem urmatoarele (...)”.
Asa incepe rechizitoriul de 461 de pagini redactat de cei doi procurori PNA dupa ce tot ei au contribuit la intocmirea dosarului cauzei, care contine 192 volume, avind 48.769 file. Cei doi procurori sint constanteni. La infiintarea PNA, Vasile Draghici, fost adjunct la Parchetul de pe linga Tribunalul Constanta, a fost numit sef al Sectiei de combatere a coruptiei la PNA Bucuresti.
Celalalt magistrat, Ioan Otel, a devenit sef al PNA Constanta. Amindoi aveau experienta dosarului-”mama” - “Petromin-Minerva” - in care sapte fosti directori ai companiei au fost condamnati la pedepse cuprinse intre 5 si 12 ani de puscarie. Procesul continua si astazi si, dupa cum spune unul dintre condamnati, “incercau sa scoata de la noi ca vinovatul principal este Traian Basescu”.
Misiunea colonelului Bogdan
Traian Basescu a fost vinat in fiecare guvernare in cazul “Flota”. Din 1993, cel care a instrumentat toate dosarele impotriva lui a fost ex-seful Politiei Economice Constanta, colonel Mihail Bogdan, specialist in domeniu. Ulterior, in timpul guvernarii CDR, Mihail Bogdan a fost transferat la Bucuresti si facut general. Treaba lui era sa se ocupe de Basescu.
PSD-ul l-a preluat bucuros, cu dosar cu tot, si i-a recomandat sa-si vada in continuare de treaba. Imediat dupa infiintarea PNA, Mihail Bogdan a devenit seful anchetatorilor in dosarul “Flota”.
Cercetarile au durat aproximativ doi ani, timp in care Bogdan si oamenii lui au carat munti de dosare de la sediul Petromin si i-au pus sub acuzare pe toti angajatii care au ocupat functii de raspundere in companie, plus fosti si actuali directori, la gramada. Toti il cunosteau pe Basescu.
Cind experienta in munca devine cap de acuzare
Cei doi procurori PNA, Draghici si Otel, care au intocmit rechizitoriul in dosarul “Flota” spun din capul locului, in rechizitoriu, ca “primele acte de savirsire a faptelor penale dateaza din primavara anului 1991, cind problemele deosebit de complexe ale gestionarii flotei maritime (...) erau cunoscute de foarte putini initiati”.
In opinia celor doi magistrati, printre persoanele care aveau asemenea cunostinte erau Traian Basescu si Calin Marinescu (director general al Petromin, apoi secretar de stat, sef al Departamentului Navigatiei Civile din Ministerul Transporturilor).
De ce putea fi suspect Traian Basescu? Pentru ca fusese, in perioada 1987-1989, “sef al Agentiei Navrom Anvers, cunoscind si aplicind astfel mecanismele specifice pietei shipping-ului international. (...
) Evident ca asemenea cunostinte pot fi folosite nu numai in sens pozitiv, ci si la reusita unei sau unor fraude de proportii in domeniul specializat al shipping-ului”!!! Acuzatorii mai noteaza ca “invinuitii Basescu Traian si Marinescu Calin Dragomir au adaugat de la bun inceput uzul si abuzul de autoritatea si limitele functiilor - subsecretar de stat, director general de companie de navigatie,
secretar de stat, ministru”.
Doua expertize, acelasi rezultat
Pentru a sustine acuzarea era nevoie si de expertiza. In dosarul “Flota” au fost intocmite, de fapt, doua expertize. Prima, facuta dupa 1997, cind cazul era la Parchetul Curtii Supreme de Justitie, este opera expertului Dan Nicolae Oprea si a costat Ministerul Finantelor, condus pe atunci de Decebal Traian Remes, 36.000 de dolari.
Potrivit celor cercetati in dosar, Dan Nicolae Oprea detinea, la Constanta, o firma de asigurari maritime care nu avea nici o legatura cu managementul comercial, tehnic sau financiar in shipping, insa era prieten cu colonelul Mihail Bogdan, cel care s-a ocupat primul de Traian Basescu. De altfel, expertul respectiv a plecat in SUA imediat dupa intocmirea expertizei si nu s-a mai intors.
Odata preluat cazul de catre PNA, a fost gasit al doilea expert: Ion Filimon, ofiter electrician, instructor in prevenirea si stingerea incendiilor la Centrul de Perfectionare a Personalului din Marina Civila Constanta. Si acesta este contestat de invinuitii in cazul “Flota”, mai ales de cei care sint condamnati si in dosarul “Petromin-Minerva”.
Potrivit acestora, faptul ca Filimon “habar nu are de dosar” reiese clar din expertiza, unde se tot bate moneda pe faptul ca “societatea Petroklav, rezultata din asocierea Petromin cu Torvald Klaveness Oslo, a administrat 16 nave ale statului roman, iar prin pierderea lor s-au adus prejudicii importante”.
In realitate, daca s-ar fi facut o verificare atenta a actelor financiar-contabile ale companiei Petromin, s-ar fi constatat ca este vorba de 14 nave. Breaza si Callatis au fost, de fapt, refuzate de norvegieni din cauza starii tehnice precare. Iar societati de unica nava au fost facute pentru cele mai multe din navele Petromin.
Dupa 1996, cind a inceput privatizarea, a demarat, firesc, vinzarea lor si astfel procurorii PNA acuza 80 de persoane (de fapt 79, pentru ca intre timp unul dintre inculpati a murit) pentru un prejudiciu legat de un numar inexact de vapoare.
Acuzatii in dosar sustin ca, pentru expertiza in dosarul PNA, noul expert, impreuna cu o experta de la CECAR Bucuresti, ar fi primit cite un miliard de lei, tot de la Ministerul Finantelor, condus de aceasta data de Mihai Tanasescu (PSD).
Expertiza ar fi fost intocmita in doar 45 de zile, la inceputul lui 2004, perioada in care expertii respectivi au fost si la serviciul lor si ar fi trebuit sa analizeze, in paralel, nu mai putin de 192 de volume in dosar!
Contraexpertiza refuzata
Invinuitii spun ca pe durata efectuarii anchetei nu au avut acces la expertiza, cu toate ca au solicitat acest lucru, si ca, desi prezentau documente peste documente, ordine de plata care atestau ca navele au fost vindute in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare la acea data, anchetatorii o tineau una si buna: “Da despre Basescu ce stii, tot il infundam noi”.
In plus, cererea acuzatilor de angajare a unor experti “paraleli” a fost refuzata. Povestea primului expert, cel plecat in SUA, s-a repetat si acum. Imediat dupa ce a finalizat cea de-a doua expertiza, Ion Filimon a parasit si el tara, intorcindu-se la patru luni dupa ce lotul celor 80 de acuzati fusese trimis in judecata.
Inculpatii sustin ca niciodata nu li s-a spus pentru ce sint acuzati, desi au cerut-o in repetate rinduri, iar in expertiza si in rechizitoriu nu s-ar fi tinut cont de valorile inregistrate in contabilitate si de evaluarea facuta, in 1998, de PricewaterhouseCoopers, la solicitarea guvernului.
S-ar fi vazut astfel ca, in evidente, in cazul nici unei nave nu apare inregistrata vreo pierdere sau prejudiciu, toate fiind vindute ulterior peste valorile inregistrate in contabilitate.
Prima infatisare in dosarul “Flota” este prevazuta pentru astazi, 26 ianuarie. Desi prejudiciul adus statului este, potrivit PNA, de peste 11.000 de miliarde lei, compania Petromin a refuzat sa se constituie parte civila in proces. A facut-o insa APAPS, urmasa fostului FPS, in noiembrie 2002, printr-o scrisoare trimisa reprezentantului APAPS Constanta in AGA Petromin.
Secretarul de stat PSD Stan Popa ii trasa urmatoarea sarcina lui Constantin Radulescu (la acea vreme vicepresedinte PSD Constanta): “La punctul 2 al ordinei de zi veti aproba ca societatea sa se constituie ca parte civila pentru prejudiciul precizat in Nota de constatare a Ministerului Finantelor Publice.
Veti vota pentru mandatarea de catre AGA a directorului general al Petromin, pentru comunicarea catre Ministerul Public - Parchetul National Anticoruptie - Sectia de Combatere a Coruptiei a adresei de constituire a CNM Petromin ca parte civila cu suma precizata in dosarul 20/P/2002”.
Conditii speciale pentru proces
Traian Basescu spunea, anul trecut, inainte de a deveni presedinte, ca redeschiderea dosarului “Flota” s-a facut la comanda politica. El a cerut ca procesul sa se judece cit mai repede pentru a demonstra ca acuzatiile la adresa lui sint nefondate. Basescu a fost audiat in doua rinduri de PNA, surse din justitie afirmind ca, in campania de la locale, procurorii asteptau ordinul sa-l retina.
Acum, ca presedinte al Romaniei, el nu mai poate fi judecat, avind imunitate pe perioada mandatului.
Procurorii din dosarul “Flota” nu comenteaza
Cei doi procurori, Draghici si Otel, acuzati de inculpatii in dosarul “Flota” ca au facut exces de zel in a-l gasi vinovat pe Traian Basescu, nu au putut fi contactati pentru a formula un punct de vedere.
Purtatorul de cuvint al Parchetului National Anticoruptie, Gabriela Neagu, a precizat ca nici cei doi procurori, nici institutia pe care o reprezinta nu comenteaza acuzatiile persoanelor cercetate in dosarul “Flota” (S.C.)
Acuzatiile aduse inculpatilor din dosar
• abuz in serviciu in forma calificata
• fals intelectual
• uz de fals
• bancruta frauduloasa
• spalare de bani
• diminuarea nejustificata a valorii de vinzare a unor active din capitalul de stat
• inselaciune
• delapidare.
Dosarul a avut ca obiect stabilirea modului in care flota romaneasca a pierdut o serie de nave tip mineralier de mare capacitate, ca rezultat al infractiunilor savirsite de cei care au initiat si derulat in mod fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanta cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, in perioada aprilie 1991-august 2000.
extras din comunicatul PNA din august 2004
Pace cu acuzatorii
Cu ocazia sedintei de bilant a Parchetului National Anticoruptie, presedintele Traian Basescu a anuntat ca isi va retrage plingerea impotriva procurorului-sef Vasile Draghici si a procurorului Ioan Otel, cei care au semnat rechizitoriul prin care Traian Basescu, alaturi de alte 79 de persoane, a fost deferit justitiei in dosarul “Flota”.
Mai mult, presedintele i-a invitat pe cei doi sa-l insoteasca la Constanta, unde a vizitat fregata “Regele Ferdinand”. Simtind accentul umoristic din aceasta invitatie, cei doi au declinat oferta. Nici plingerea presedintelui Basescu nu a fost, pina in prezent, retrasa.
Incepe procesul "Flota" cu Basescu ca principal inculpat
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie incepe astăzi judecarea procesului „Flota“, unul dintre principalii inculpaţi in acest dosar fiind chiar preşedintele Traian Băsescu.
La termenul de azi, instanţa de judecată ar trebui să pună in discuţie problema statutului pe care Băsescu il va avea de acum inainte in acest proces, avind in vedere că in prezent funcţia de şef al statului ii conferă imunitate.
Pe de altă parte, Traian Băsescu a fost trimis in judecată de Parchetul Naţional Anticorupţie pe 10 august 2004, deci inainte de a deveni preşedinte, iar acuzaţiile ce i se aduc - abuz in serviciu in formă calificată, fals intelectual şi delapidare - se referă la fapte pe care Băsescu le-ar fi săvirşit in perioada in care era
ministru al Transporturilor. Renate Weber, consilier pe probleme juridice al preşedintelui, şi-a exprimat deja punctul de vedere, susţinind că Traian Băsescu nu poate fi judecat in dosarul „Flota“ atita vreme cit ocupă cea mai inaltă funcţie in stat.
Prevederile constituţionale cu privire la imunitatea preşedintelui sint insă destul de vagi, iar unii specialişti in drept sint de părere că această protecţie nu se poate aplica in cazul de faţă. Dilema urmează să fie „rezolvată“ de judecătorii instanţei supreme.
