Daniel Daianu

Este nevoie de pragmatism si justete

de Daniel Daianu     Jurnalul National
Miercuri, 26 ianuarie 2005, 0:00


Anul in curs trebuie sa consolideze tendintele pozitive din economia romaneasca, sa permita gestionarea unor discontinuitati majore: restructurarea fiscalitatii, pasul nou de liberalizare a contului de capital, flotarea mai libera a leului, trecerea la tintirea directa a inflatiei etc.

Aceste discontinuitati implica incertitudini si riscuri, care vor verifica priceperea si maiestria guvernarii; ea trebuie sa arate pragmatism, echilibru in retorica, justete. Unele fapte indeamna insa la reactie.

A fi liberal in viziune nu inseamna o intelegere simplista, denaturata a economiei moderne. Am auzit astfel un membru al Executivului afirmand ca autoritatea publica nu ar trebui sa intervina in agricultura, intrucat pietele singure ar regla cererea si oferta. Dar pietele nu functioneaza intotdeauna bine. In economiile avansate exista instrumente de interventie publica in agricultura.

Este adevarat ca bugetul nostru public este sarac, dar aceasta nu inseamna ca statul nu trebuie sa fie preocupat de formarea bursei pentru cereale, a unor retele de colectare si distributie a produselor agricole (inclusiv de preturile la care se achizitioneaza produsele taranilor de catre angrosisti), de dezvoltarea creditului rural etc.

Mai ales ca cca 2/3 din asistenta de la UE este destinata modernizarii rurale. A nu avea o politica publica inteligenta, pragmatica in acest domeniu ar fi o eroare fundamentala. Ministrul Gheorghe Flutur sper sa fie mult mai pragmatic decat colegul sau.

Economiile moderne se caracterizeaza prin piete organizate institutional, prin institutii puternice, adica eficiente.

A gandi despre piata in mod metafizic inseamna a contesta rolul reglementarilor in economie, al unor interventii publice necesare; este ca si cum a dezavua, de exemplu, legislatia antitrust, institutiile de supraveghere a pietelor financiare, rolul statului in asigurarea de bunuri publice. Se poate chiar nega utilitatea fondurilor structurale si de coeziune oferite Romaniei de catre UE.

Vorba bine masurata face parte si ea din arta unei guvernari pricepute. Pe de o parte impartasesc preocuparea de a semnaliza cat se poate de clar ca politica economica a Romaniei se face la Bucuresti, chiar daca ea este conciliata cu angajamentele fata de Uniunea Europeana si acordurile cu FMI si Banca Mondiala.

Un guvern puternic (eficace) este acela care stapaneste intelectual si operational politica sa publica. Pe de alta parte, dueluri verbale inutile cu partenerii nostri externi trebuie evitate. Expertii FMI pot gresi; nimeni nu este infailibil. Asa s-a intamplat, de exemplu, cand s-a recomandat Romaniei liberalizarea contului de capital in deceniul trecut.

Eram la BNR atunci si am sustinut un punct de vedere potrivnic, care s-a dovedit validat de evenimente. Iar astazi, insusi FMI-ul ne indeamna la amanarea pasului urmator de liberalizare avand in vedere dobanzile inca ridicate de la noi, derapajele posibile de la tinta de dezinflatie si nevoia de a limita deficitele externe.

Si ar fi o dovada de pragmatism din partea Guvernului si BNR-ului sa valorifice sprijinul FMI acum – in discutiile cu Comisia Europeana.

Cand ai in fata un dialog complicat cu expertii FMI legat de buget, dezinflatie, deficite externe, este mai bine si productiv sa te abtii de la declaratii zgomotoase si neprofesioniste – asa cum a facut recent un fruntas parlamentar la o conferinta publica.

Argumentele solide, daca exista, au eficacitate in discutiile tehnice; acolo se va vedea care sunt solutiile constructiei bugetului care sa evite "daune colaterale" excesive.

Oricum, un deficit bugetar scazut (sub executia bugetara din 2004) este necesar pentru continuarea dezinflatiei si controlul deficitelor externe; avem nevoie de asa ceva pentru crestere economica durabila si o imagine cat mai buna pe pietele externe.

In fine, politica publica trebuie sa fie justa. Guvernul a venit pe o platforma ghidata de magia cuvintelor Dreptate si Adevar. Nu vad ce argument serios poate invoca Ministerul Finantelor pentru a impozita devidendele aferente anului financiar 2004 cu 10%, in loc de 5%? Ca judecata este stramba si-a dat seama si ministrul de stat Adriean Videanu, dar nimic nu s-a intamplat.

Daca Ministerul de Finante ar fi consecvent cu logica acestei decizii ar trebui sa impoziteze veniturile cetatenilor si firmelor din 2004 cu 16%. Eu sunt alaturi de Ministerul de Finante in dorinta de a se evita posibile derapaje in 2005 printr-o colectare adecvata de venituri. Dar nu prin masuri arbitrare, care sunt in contradictie cu notiunea de justete (justitie).

Si onest este sa spui ca esti obligat sa gasesti modalitati de acoperire a unor gauri estimate la buget decat sa umbli cu subterfugii.



















27 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version