Societatea civila si politica - o relatie pe muche de cutit

de Razvan Amariei     Capital
Joi, 27 ianuarie 2005, 0:00


Daca devine prea blanda cu puterea, societatea civila risca sa piarda din credibilitate, din notorietate si chiar din finantari. Iar efectele negative nu s-ar opri aici. Ministri, consilieri prezidentiali, parlamentari. Acestea sunt functiile in care au ajuns, dupa alegerile de la sfarsitul anului trecut, numerosi membri ai societatii civile.

Monica Macovei, fost presedinte al Asociatiei pentru Apararea drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), ocupa acum scaunul de ministru al justitiei. Renate Weber, lider al mai multor organizatii nonguvernamentale, a fost numita consilier prezidential pentru probleme juridice.

Andrei Plesu, care nu e, totusi, la prima demnitate publica, va lucra tot la Cotroceni, in functia de consilier prezidential pentru relatii internationale, iar Dorel Sandor, directorul Centrului pentru Studii Politice si Analize Comparative, era numele cel mai vehiculat pentru postul de consilier prezidential pe probleme de securitate.

Si lista celor care au trecut granita spre posturi cu o mai mare sau mai mica incarcatura politica nu se opreste aici: in Parlament, au intrat mai multi lideri sindicali, in timp ce presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman (UNPR), Marian Milut, a tintit Palatul Cotroceni din partea Actiunii Populare.

Intrebarea care se pune este in ce masura poate societatea civila sa-si pastreze atitudinea critica la adresa autoritatilor, in conditiile in care unii dintre membrii sai marcanti au ajuns in functii publice. "Deocamdata, e greu de facut predictii. Insa experienta din timpul guvernarii 1996-2000 ne arata ca ne putem astepta la o catifelare a tonului critic.

In timpul mandatului CDR, unele organizatii, ca Alianta Civica si Grupul pentru Dialog Social, au pierdut mult din credibilitate", spune Valerian Stan, membru al Consiliului Director al APADOR-CH. De cealalta parte, Alina Mungiu-Pippidi, presedintele Societatii Academice din Romania (SAR), crede ca asistam la un fenomen normal.

"Ori de cate ori in Europa de Est alegerile sunt castigate de partidele asa-numit necomuniste, are loc o infuzie de cadre din societatea civila. Asta pentru ca ele nu au niciodata suficienti specialisti. Eu sunt convinsa ca societatea civila va ramane critica.

Acum, de exemplu, analizam sesizarile primite la adresa prefectilor si a secretarilor de stat si speram sa-i convingem pe guvernanti sa infiinteze un birou de integritate care sa le verifice, avand in vedere ca noi nu avem suficient personal", spune ea. Dar "imblanzirea" nu este un risc in sine. Ceea ce ar putea aduce ea e mai grav.

De exemplu, erori pe care nu le semnaleaza nimeni sau schimbari pentru care nu se mai face lobby. Adversarii ideii spun ca, din contra, comunicarea intre societatea civila si demnitari va fi mai buna, iar greselile celor din urma nu vor mai avea loc sau vor fi reparate mult mai repede decat pana acum.

Alt risc, de asta data pentru ONG-uri, sindicate ori uniuni patronale, este pierderea credibilitatii. In fata membrilor, a publicului ori a sponsorilor. De toti acestia depind, direct sau indirect, in mai mare sau mai mica masura, finantarea si insasi existenta unei organizatii.

"Nu e imoral, nici ilegal si nu e rau deloc ca unii membri ai societatii civile au fost rugati sa ocupe posturi publice. Insa, pentru un ONG, implicarea politica poate pune in discutie pozitia in fata finantatorilor", crede Valerian Stan.

"Consideram ca este legitim pentru ONG-uri sa fie implicate in viata publica si sa promoveze unele principii in interesul cetateanului - inclusiv cu privire la viata politica -, dar UNDP nu a finantat si nu intentioneaza sa finanteze ONG-uri angajate politic pe baze partizane.

Pe de alta parte, consideram ca implicarea unor fosti lideri din societatea civila in viata politica, in calitate individuala, nu este neaparat un fenomen neobisnuit sau blamabil (...). Deciziile UNDP privitoare la cooperarea cu ONG-uri sunt bazate pe aspecte institutionale, nu legate de anumite persoane", explica Dan Dionisie, Head of Governance Section al UNDP Romania.

In final, o rememorare a catorva din cele mai importante decizii luate in ultimii ani (si) la presiunea societatii civile: legea accesului la informatiile de interes public, reducerea fiscalitatii, reforma legii electorale, pachetul anticoruptie, revocarea gratierii lui Miron Cozma, reforma justitiei.

Anii care urmeaza ne vor arata daca astfel de realizari vor continua sau va ramane doar amintirea unei societati civile altadata puternice.

SOCIETATEA CIVILA IN ROMANIA

• Organizatiile nonguvernamentale. Sunt inregistrate circa 60.000 de ONG-uri, insa dintre acestea mai sunt active intre 6.000 si 10.000, conform aprecierilor specialistilor.

• Sindicatele. Exista patru confederatii sindicale, cu aproape 4 milioane de membri. Pentru cei mai multi dintre ei, apartenenta inseamna plata cotizatiei lunare si eventualele facilitati (vacante la pret redus, cadouri de Craciun si Paste etc.).

• Uniunile patronale. Sunt active numeroase organizatii de acest gen, in domenii din cele mai diverse. Printre cele mai importante se numara AOAR, UGIR-1903, UNPR, Patronatul Roman.















215 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version