Aproape toti romanii - 97% - se identifica cu o anumita religie, dar numai 18% dintre ei participa saptaminal la slujbe religioase, potrivit unui studiu realizat de grupul GfK impreuna cu Wall Street Journal, in 21 de tari. Este cea mai mare diferenta din lume intre identitatea religioasa asumata si practica efectiva.
Studiul a avut ca obiect orientarea religioasa si opinia cu privire la minoritati a populatiei din 21 de tari. Potrivit studiului, romanii reprezinta cel mai religios popor european. Intrebati daca se identifica cu o anumita religie, 97% dintre respondenti au raspuns afirmativ. Procentul este comparabil doar cu cel obtinut de la respondentii turci la aceeasi intrebare - 95%.
Diferentele dintre Europa Occidentala si cea Centrala si de Est se observa la nivelul apartenentei religioase. Astfel, daca in Europa Centrala 80% dintre participantii la studiu au declarat ca se identifica cu o religie, vecinii lor vestici au raspuns asemanator intr-o masura semnificativ mai mica - 68%, situindu-se chiar sub nivelul Statelor Unite (70%).
Procentul obtinut la aceasta intrebare de catre respondentii rusi (65%) este situat sub nivelul celui din Europa si din Statele Unite. In Romania, nota aparte face Bucurestiul. Doar 88% dintre locuitorii Capitalei au declarat ca se simt apartinind unei anumite religii. Cele mai raspindite religii din Romania sint cea ortodoxa (88%), urmata de cea catolica (6%) si de cea protestanta (2%).
Tarile cu cele mai omogene populatii din punct de vedere religios, in care, dintre cei care s-au declarat ca apartinind religii, mai mult de 90% s-au identificat cu o anumita religie, sint Turcia (religia musulmana), Grecia si Rusia (religia ortodoxa), Italia, Polonia, Slovenia, Spania si Belgia (religia catolica) si Danemarca si Finlanda (religia protestanta).
Mai slabi cu practica
Insa, in ceea ce priveste frecventa participarii la serviciile religioase, romanii se afla sub media tarilor participante in sondaj.
Astfel, mai putin de unul din cinci romani (18%) a declarat ca participa macar o data pe saptamina la serviciul religios, iar 11% dintre ei marturisesc ca nu participa niciodata sau aproape niciodata la astfel de servicii (exceptindu-le pe cele prilejuite de evenimente speciale, precum nunti sau botezuri). Cel mai des merg la biserica insa polonezii si turcii.
Sase din zece credinciosi din Polonia, respectiv sapte din zece credinciosi din Turcia participa la slujbe cel putin o data pe saptamina. Aceste tari sint urmate de Italia si Statele Unite, unde patru din zece respondenti care au declarat ca apartin de o religie frecventeaza cu regularitate serviciile religioase.
Antisemitismul nu mai are trecere
Studiul a analizat si antisemitismul din Europa in cele 21 de tari. Intrebati daca in ultimii cinci ani s-a produs vreo schimbare, la nivelul tarii in care traiesc, in ceea ce priveste atitudinea fata de evrei, mai putin de 10% dintre romani sint de parere ca exista mai mult antisemitism printre concetatenii lor, in timp ce unul din trei a raspuns ca exista mai putin.
Tot unul din trei romani, insa, nu isi poate exprima o opinie in aceasta privinta. In centrul si estul Europei, raspunsurile sint oarecum asemanatoare. Doar 17% dintre est europeni cred ca situatia antisemitismului s-a agravat in tara lor. Americanii si vest europenii sint insa mult mai sceptici in privinta acestui aspect.
Astfel, unul din trei americani sau occidentali considera ca exista mai mult antisemitism printre conationalii lor decit exista in urma cu cinci ani. In tari precum Belgia, Olanda, Elvetia, Austria si Germania, proportia celor care declara acest lucru variaza intre 40 si 52%.
