"Va asigur ca, pana la 8 februarie, vom avea un nou memorandum cu FMI", declara recent vicepremierul Adriean Videanu, coordonatorul domeniilor economice.

Aceste asigurari, coroborate cu atmosfera de vacanta aparenta a oficialilor romani, cu premierul Tariceanu care participa la diverse seminarii si cu Ionut Popescu, ministrul Finantelor, care ne explica pe la tot felul de talk-show-uri televizate cum se impoziteaza dividendele, reamintind permanent care sunt binefacerile cotei unice de impozitare,

au creat impresia ca negocierile cu FMI reprezinta mai mult o formalitate si ca lucrurile se vor aranja de la sine.

Din pacate, situatia nu este deloc roza, asa cum lasau sa se inteleaga oficialii guvernamentali. In spatele usilor inchise, negocierile se poarta foarte dur. Principala preocupare a expertilor Fondului: de unde acopera Guvernul golul de aproximativ 30.000 miliarde lei care ar aparea in urma introducerii cotei unice de impozitare.

Cresteti preturile la energie si gaze, dar si accizele si TVA si, mai ales, renuntati sa alocati toti banii pentru a incheia recalcularea pensiilor in 2005. Echipa FMI condusa de Emmanuel van der Mensbrugghe a cerut Guvernului sa amane, pentru anul 2006, alocarea a jumatate (de la aproximativ 7.200 miliarde lei la 3.500 miliarde lei) din cheltuielile necesare pentru finalizarea acestui proces.

Asta ar insemna ca jumatate dintre pensionari vor trebui sa mai astepte inca un an pana cand pensiile le vor fi recalculate. Anterior negocierilor, premierul Tariceanu i-a replicat dur reprezentantului FMI la Bucuresti, afirmand ca "nu primeste sfaturi de la Fond si ca recalcularea pensiilor va fi incheiata anul acesta".

O alta declaratie facuta de vicepremierul Adriean Videanu, negociatorul-sef din partea Romaniei, inainte de inceperea discutiilor cu FMI, a fost reconfirmata pentru Adevarul: "Nu renuntam la recalcularea pensiilor in acest an. Acesta este un obiectiv politic major al Aliantei D.A. si nu vom renunta la indeplinirea lui".

Daca asigurarile varfurilor Guvernului vor ramane in picioare pana la sfarsitul negocierilor, atunci pensionarii vor putea rasufla usurati.

Accizele ar putea creste mai mult decat era prognozat

Totusi, pentru a acoperi cumva deficitul bugetar, Guvernul va trebui sa gaseasca alte surse. FMI solicita cresterea accizelor si a TVA pentru a acoperi astfel gaura de venituri. "Nici nu se pune problema ca TVA sa fie majorat", declara recent premierul Tariceanu.

Acelasi lucru a fost sustinut si de vicepremierul Videanu, care si-a reconfirmat spusele: "Nu agream cresterea TVA, deoarece aceasta masura este o sursa inflationista perversa, care nu poate fi controlata". Insa, in ultima instanta, majorarea intr-un procentaj mai mare a accizelor ar putea fi luata in calcul.

"Ca o solutie extrema, am putea decide ca o parte din cresterea accizelor prevazuta pentru anul viitor sa fie realizata inca din acest an, in cazul in care nu cadem de acord asupra cifrelor", ne-au declarat surse apropiate negociatorilor. Majorarea accizelor peste nivelul convenit cu UE ar urma sa aduca venituri suplimentare echivalente cu 0,5-1% din PIB.

Dar efectele unei asemenea masuri ar urma sa fie resimtite din plin de catre toata populatia.

Un litru de benzina ar putea urca spre 34.000 lei

Daca nu cumva cele doua parti vor decide si o devansare la 1 aprilie a majorarii prevazute a accizelor pentru 1 iulie 2005, de la mijlocul verii benzina, tigarile si bauturile alcoolice se vor scumpi semnificativ.

Pretul benzinei ar putea urca, la mijlocul acestui an, spre 34.000 de lei/litru, in urma majorarii accizei peste nivelul asumat in calendarul de armonizare cu UE, pentru a raspunde solicitarii FMI de asigurare a veniturilor bugetare, au mai precizat sursele citate. In general, preturile la aceste produse vor creste si mai mult ca urmare a unei posibile majorari a accizelor peste nivelul stabilit.

Conform angajamentelor asumate in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana la capitolul "Impozitare", Romania trebuie sa creasca acciza, la 1 iulie 2005, cu cate 10 euro/tona (aproximativ 400 lei/litru la cursul actual) pentru benzina cu plumb si fara plumb si cu 22 de euro/tona (880 lei/litru) pentru motorina.

Urmatorul pas pentru a ajunge la cota aplicata in UE va fi de 14 euro la benzina cu plumb, 10 euro la benzina fara plumb si 23 de euro la motorina. Pe de alta parte, Ministerul Economiei a anuntat, recent, ca la 1 iulie 2005 vor fi introduse accize si pentru energie electrica, gaze naturale si pacura.

Cele mai mari diferente se regasesc la bauturile alcoolice, unde numai la 1 iulie sunt deja programate cresteri ale accizelor de 130 de euro/hectolitru de alcool pur. La tigari, acciza ar urma sa fie majorata, conform calendarului actual, cu 3 euro/1000 tigarete.

Este inca greu de calculat ce inseamna o majorare suplimentara a accizelor pentru buzunarele romanilor, insa, daca aceasta solutie va fi acceptata, va afecta mult si preturile altor produse si servicii.

Fondul cere concedierea a 6.500 de mineri, fata de 5.100, cat era convenit

Reprezentantii FMI au mai solicitat majorarea numarului de salariati care vor fi disponibilizati in industria miniera pana la 6.500 de persoane, fata de estimarile initiale de 5.100 de angajati. In plus, tot pentru asigurarea echilibrului bugetar, tarifele la electricitate, gaze naturale si energie termica vor creste, in medie, cu 20%.

Se pare ca oficialii FMI solicita cu insistenta aceste masuri deoarece nu sunt prea convinsi ca Guvernul va reusi sa micsoreze cheltuielile publice pana la un nivel care sa limiteze deficitul bugetar. Expertii FMI doresc, pentru acest an, o reducere a deficitului bugetar al Romaniei cu cel putin 0,5 puncte fata de 2004, cand s-a plasat la 1,5% din PIB.

Ei au cerut chiar luarea in calcul a unui deficit zero, insa acest lucru este practic imposibil, ne-au mai spus sursele citate, adaugand ca deficitul convenit se va situa in jur de 1-1,15 din PIB. "Echipa Fondului considera cam optimista tinta de 6% de crestere economica pentru anul acesta, motiv pentru care cer reducerea la maximum a cheltuielilor", ne-au declarat surse apropiate negocierilor.

Acest lucru va aprinde insa spiritele in randul romanilor, avand in vedere ca, de exemplu, potrivit premierului Tariceanu, bugetul pentru medicamente compensate a fost deja cheltuit in proportie de doua treimi de catre fostul guvern.

O reducere si mai puternica a cheltuielilor ar insemna disparitia unor bani pentru pensii, medicamente, educatie, armata etc., care si asa o duc destul de prost.

Deficitul de cont curent trebuie redus cu 1,5% din PIB

in acelasi timp, expertii FMI doresc o limitare a deficitului de cont curent la cel mult nivelul din 2004. Datele preliminare arata ca acest indicator s-a plasat, anul trecut, sub pragul de 6% din PIB, desi actualii oficiali guvernamentali sustin ca acesta ar fi de fapt de 6,5%, in conditiile in care cheltuielile publice s-au umflat in mod nejustificat.

"FMI ne indeamna sa ducem deficitul contului curent spre 5% din PIB, dar, la modul strict, nu accepta un nivel peste anul trecut", au mai spus sursele citate.

BNR doreste sa permita accesul nerezidentilor la depozite in lei, FMI cere amanarea masurii pentru 2006

BNR isi mentine pozitia privind acordarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei pe termen scurt in prima parte a acestui an, considerand inoportuna o noua amanare a liberalizarii contului de capital, au declarat pentru Mediafax surse apropiate negocierilor cu FMI.

"BNR considera ca este pregatita pentru urmatorul pas si nu doreste amanarea liberalizarii, pentru ca dobanzile nu vor putea fi reduse nici anul viitor la un nivel care sa descurajeze total fondurile speculative de capital", a explicat sursa citata. Premierul Tariceanu a declarat, joi, ca este posibila amanarea urmatorului pas din liberalizarea contului de capital.