Cross Lander prezinta "premise de prejudiciere" a economiei romanesti

Pentru Vacaroiu, ARO e o masina "de uz casnic"

de Irina Bolboaca     Curentul
Sâmbătă, 29 ianuarie 2005, 0:00


Pe data de 26 septembrie 2003, fostul APAPS a perfectat contractul de vanzare-cumparare a uzinei ARO Campulung catre compania americana Cross Lander - singurul investitor care s-a aratat interesat de preluarea pachetului majoritar de actiuni (mai precis, 68,7%), iar trei luni mai tarziu, pe data de 5 ianuarie 2004, s-a efectuat transferul efectiv al dreptului de proprietate.

Desi, la vremea respectiva, Cross Lander era singura solutie viabila de a relansa activitatea, lucrurile nu s-au schimbat deloc la ARO nici pana in prezent.

Chiar fostul presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Statului, Mircea Ursache, declara de curand ca americanii, in frunte cu controversatul John Perez, au folosit in avantaj propriu toate parghiile lasate de un contract incheiat orbeste.

Faptul ca americanii de la Cross nu erau chiar ceea ce se intelege prin termenul de investitor strategic nu era o necunoscuta nici pentru conducerea Senatului. Intr-o sedinta a Senatului din primavara anului trecut au fost luate in discutie o serie de aspecte negative pe care privatizarea ARO ar putea sa le aiba in economia romaneasca.

Privatizarea uzinei ARO a fost unul dintre cele sapte puncte pe care premierul Adrian Nastase le-a angajat la Bruxelles in vederea obtinerii calificativului de economie de piata functionala. Faptul ca ARO a fost data dupa principiul primul venit, primul cadorisit nu mai este o noutate. Situatia actuala de la ARO este graitoare in acest sens.

ARO a fost privatizata sub presiunea unor angajamente asumate de fostul guvern, si nicidecum luandu-se in calcul efectele asupra economiei.

Perez, client vechi al ARO

Din declaratiile senatorului PNL Radu F. Feldman reiese ca "Jonh Perez este un colaborator mai vechi al lui ARO Campulung, un colaborator care nu a reusit sa lase decat amintirea unor promisiuni neonorate, a unor tentative de pivatizare la sume extrem de seducatoare, dar care nu au putut fi niciodata finalizate, tocmai din lipsa de capital.

" In anii 1995-1996, acelasi investitor John Perez a semnat contracte cu peste 50 de dealeri americani pentru masini ARO, la pretul de 69.000 de dolari bucata, fara a livra vreo masina. In 1996, Perez a mai incercat o data sa devina proprietarul fabricii, moment in care a promis o investitie de 20 milioane de dolari pentru fabricarea a 20.000 de autoturisme pe an.

Promisiunea nu s-a concretizat, iar pana in 2000 ARO a incetat orice colaborare cu Perez, pana in anul de gratie 2004.

Lipsa de bonitate, trecuta cu vederea

In privatizarea ARO un rol important ar fi putut sa-l aiba si Serviciul Roman de Informatii, care la vremea respectiva a atentionat pe cei implicati in aceasta afacere. Feldman a citat, in sedinta din 25 martie 2004: "SRI a informat beneficiarii abilitati in legatura cu premisele de prejudiciere, in perspectiva privatizarii ARO Campulung.

" Lipsa de bonitate a cumparatorului a fost insa trecuta cu vederea, iar Cross Lander a intrat in posesia ARO.

Situatia neclara s-a perpetuat

Nici acum situatia de la ARO nu este clarificata. Cross nu a facut dovada indeplinirii clauzelor cuprinse in contract in ceea ce priveste investitiile de mediu si de capital circulant, dar a mai obtinut o amanare pentru a face dovada majorarii de capital, hotarare care a fost luata la sfarsitul anului trecut.

Prin oferta sa, Cross Lander se angaja sa achite pentru 68,7% din capitalul social detinut de stat la ARO suma de 150.000 de dolari, sa investeasca, pe o perioada de 5 ani, suma de 15.500.000 dolari pentru dezvoltarea afacerii si modernizarea tehnologiilor si protectia mediului, astfel: 3 milioane de dolari capital de lucru, 11.900.000 dolari investitii
in tehnologie, in 5 ani, si 600.000 de dolari, investitii de mediu in primul an. Noii proprietari ai ARO s-au angajat sa exporte pe piata SUA noul model ARO 244X, dar proiectul a ramas inca la stadiul de... proiect. Singura masura care a fost luata consta in omologarea acestui nou tip de autovehicul.

Potrivit angajamentelor luate de Cross, aceste exemplare trebuie sa ajunga la export in Brazilia, Mexic si chiar SUA.

Pentru Vacaroiu, ARO e o masina "de uz casnic"

Faptul ca un produs - odinioara, de renume - a ajuns in aceasta situatie poate fi explicat si prin fenomenul globalizarii. Companiile de profil tind sa se constituie in cateva multinationale, care vor dirija piata mondiala.

Neincrederea in produsul romanesc a fost exprimata de insusi presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu: "Masina ARO este o masina atipica, as spune, care nu se incadreaza in ceea ce inseamna astazi acele jeep-uri pe care le vedeti dumneavoastra. Este o masina care nu are incarcatura electronica pe ea, este o masina de uz casnic".



















40 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi