Cristian Parvulescu

Nimic nou pe frontul alegerilor

de Cristian Parvulescu     Bursa
Luni, 31 ianuarie 2005, 0:00


In octombrie 2004, in cadrul sondajului Omnibus realizat de CURS, la intrebarea privind fraudarea alegerilor, respondentii erau egal impartiti in doua grupuri opuse: 41% dintre cei chestionati credeau ca "in Romania, rezultatul alegerilor la urne poate fi modificat", iar 41% considerau ca acest lucru nu este posibil.

Suspiciunea unei parti importante a opiniei publice romanesti privind frauda electorala nu a fost rezultatul unei campanii orchestrate pentru a favoriza opozitia in criza de subiecte, desi unora le place sa explice astfel rezultatul alegerilor prezidentiale din 2004, ci consecinta experientei electorale acumulate in precedentele alegeri parlamentare si prezidentiale.

Tema fraudarii alegerilor se dovedeste, dupa doua luni de la 28 noiembrie, o buna ocazie pentru refacerea credibilitatii unor institute de sondare a opiniei care, in 2004, au traversat desertul increderii publice.

Astfel Mircea Kivu revine in atentia publicului, si, odata cu domnia sa, IMAS, cu un studiu care incearca sa demonstreze ca procentul de votanti pe listele speciale a influentat procentul de voturi obtinute de Uniunea Nationala PSD+PUR si Adrian Nastase si, in acelasi timp, ca atunci cind votantii pe listele speciale a fost mare intr-o sectie de voturi obtinute de Alianta au fost mai putine.

Sociologul, care ajunge la concluzia ca alegerile au fost probabil fraudate, isi ia o marja de rezerva constatind ca factorii care au scorurile mai mari ale PSD+PUR sau Adrian Nastase au depins de procentul de voturi nule din totalul voturilor valabil exprimate, de mediul rezidential si de procentul de votanti inscrisi pe listele speciale.

Astfel situatia listelor speciale este relativizata, iar explicatia este prezentata doar ca o interpretare statistica a datelor alegerilor. Ipoteza conform careia alegerile au fost fraudate se impune, dar ea nu poate sa nu genereze involuntar o intrebare: daca PSD a fraudat alegerile, insemna ca intentia de vot pentru acest partid era mult mai mica fata de 37% cit a abtinut oficial.

Cum se pot explica atunci scorurile exceptionale obtinute de PSD in sondajele IMAS (peste sau in jur de 50% la inceputul anului 2004)? Sa se fi prabusit PSD in citeva luni de zile cu peste 15%?

Pentru multi romani fraudarea alegerilor este o certitudine. Dar perceptia lor nu a putut fi niciodata confirmata din surse independente. Diferenta esentiala intre alegerile locale si cele parlamentare pina in noiembrie 2004 consta in libertatea acordata observatorilor interni.

Daca la alegerile locale observatorii interni erau liberi sa se deplaseze in orice sectie de vot dintr-o circumscriptie judeteana iar numarul lor intr-o sectie de vot nu era limitat, la alegerile parlamentare si prezidentiale acreditarea se oferea doar pentru o singura sectie si numarul observatorilor era redus strict: unul pe sectie.

In cazul mai multor solicitari pentru observarea alegerilor intr-o sectie se opera tragerea la sorti. Orientarea unor organizatii catre sectii cu potential risc electoral era astfel controlata relativ. In aceste conditii, organizatiile fantoma au proliferat pentru a diminua prezenta grupurilor independente si a reduce riscul in cazul acuzelor de frauda.

Toate acestea deoarece dupa alegerile locale din februarie 1992 infringerea FSN in marile orase a fost pusa si pe seama prezentei numerosilor observatori interni. Astfel legea alegerilor parlamentare din acelasi an a introdus restrictiile care au ramas valabile pina in 2004.

Schimbarea acestor prevederi nu s-a datorat parlamentarilor ci presiunilor civice din octombrie 2004 in urma carora statutul observatorilor interni a fost modificat prin ordonanta de urgenta. Prezenta observatorilor in mediul rural fara nici o ingradire, atit la alegerile locale cit si la cele parlamentare, a oferit o imagine, partiala, dar simptomatica a procesului electoral.

Mediul rezidential este, in fapt, cheia intelegerii procedeelor de fraudare a alegerilor. Listele speciale au fost doar o metoda intre altele, poate mai importanta, dar nu singura.

Mobilizarea si controlul administrativ al intregului proces electoral, inclusiv al votului, in zona rurala, scapat observarii independente si in care partidele, daca exista, sunt dependente de distributia resurselor de catre primar.

Folosirea abuziva a urnei mobile, cumpararea voturilor, direct sau prin ajutoarele sociale, aducerea fortata a alegatorilor la vot au contribuit permanent la cistigarea alegerilor. Acolo unde controlul democratic nu functioneaza, abuzul este oricind posibil.

Spre exemplu cele peste 500 de sectii de votare unde Adrian Nastase obtinea la primul tur scoruri mult peste medie erau in marea majoritate izolate si greu de observat. Insa un calcul simplu arata ca, daca in medie la aceste sectii ar fi votat 500 de alegatori, acestia ar insemna aproximativ 2,5% din totalul alegatorilor prezenti.

Privind retrospectiv, toate alegerile de dupa 1992 sunt puse, in virtutea celor observate in 2004, sub semnul intrebarii. In 2004 alegatorii inscrisi pe liste speciale au fost cei mai putini dupa 1990, ca si voturile nule dealtfel. La aceste suspiciuni avem nevoie de un raspuns clar: ni s-au furat 15 ani din viata?


















28 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version