Ministrul Justitiei a cerut verificarea dosarelor de Securitate pentru cei mai influenti magistrati din Romania.
La doua zile dupa ce Monica Macovei a declarat in exclusivitate pentru "Romania libera" ca "toti magistratii din tara trebuie sa treaca prin acest filtru al CNSAS", ministrul Justitiei a si trimis cereri oficiale la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii pentru a afla care dintre judecatorii si procurorii din principalele institutii juridice au colaborat cu politia politica
a regimului Ceausescu.
Pentru prima data in istoria post-decembrista autohtona, un ministru al Justitiei cere verificarea dosarelor inaltilor magistrati.
Ministrul Monica Macovei a cerut CNSAS, prin patru cereri separate, ca: "In conformitate cu articolul 2, alineatul 1 din Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, va rugam sa ne informati in legatura cu posibila calitate de agent sau colaborator al organelor Securitatii ca politie politica" a conducerii Inaltei Curti de Casatie si
Justitie (12 judecatori), a Curtii Constitutionale (9 judecatori), a conducerii Parchetului National Anticoruptie (3 procurori) si a conducerii Parchetului General (5 procurori). Ministrul Justitiei, Monica Macovei, socoteste ca "acest demers este un pas necesar pentru transparentizarea Justitiei".
Dupa cum a declarat vineri intr-un interviu in exclusivitate pentru "Romania libera", ea spera "ca CNSAS isi va face treaba in mod obiectiv si competent".
Potrivit Monicai Macovei, magistratii care vor fi descoperiti informatori sau colaboratori ai Securitatii nu ar mai trebui sa faca parte din corpul judecatorilor sau procurorilor. Legea CNSAS nu interzice ca aceia care au facut politie politica inainte de 1989 sa practice o meserie sau alta.
"Cu toate acestea, e bine sa stim cine ce a facut, pentru ca acest lucru face parte si din portretul de moralitate al unui magistrat, si acest lucru este in lege", a declarat in interviul pentru "Romania libera" Monica Macovei, precizand ca "magistratul trebuie sa fie o persoana in care societatea sa poata avea incredere, si atunci acesta ar putea fi si un criteriu al opiniei publice de
incredere sau nu in magistratul "x" sau "y". Trebuie sa stim, aceasta este ideea. Ce se va intampla dupa ce vom sti ca judecatorul sau procurorul "x" a colaborat cu Securitatea vom vedea: ce reactie vor avea cei in cauza, ce presiune publica va fi...".
CNSAS nu poate garanta ca nu-i spala de pacate pe magistratii securisti
Cererea Ministrului Justitiei ar putea sa nu aiba rezultatele scontate, marturisesc unii membri ai Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care amintesc ca arhivele politiei politice a lui Ceausescu se afla in mana SRI si a altor servicii secrete.
Pe de alta parte, chiar daca arhiva ar fi in custodia CNSAS, ofiterii acoperiti care lucreaza inca pentru unele servicii secrete tot nu ar putea fi deconspirati. Doar o lege speciala care sa interzica agentilor acestor servicii sa lucreze in justitie ar putea rezolva aceasta problema.
"Verificarile care se vor face in cazul magistratilor vor fi la fel de reale ca si verificarile de pana acum", ne-a declarat Claudiu Secasiu, membru al Colegiului CNSAS, precizand ca "exista aceeasi rezerva pe care o comporta orice verificare facuta in absenta efectiva a arhivelor fostei Securitati si a instrumentelor de accesare a arhivelor: cartotecile, indexurile informatizate".
Reprezentantul Colegiului CNSAS subliniaza ca acest for nu poate garanta corectitudinea evaluarii: "Neavand totalitatea arhivei si nici instrumentele ei de evidenta, raspunsul CNSAS depinde de buna-credinta in aplicarea legii a institutiilor detinatoare ale arhivelor".
Pana acum, CNSAS a gresit de mai multe ori diagnosticul; cel mai celebru securist, care nu a fost descoperit de CNSAS, Ristea Priboi, a fost amestecat, se pare, inainte de 1989 atat in supravegherea postului de radio Europa Libera, cat si in reprimarea miscarii brasovenilor din 1987.
Claudiu Secasiu, membru al Colegiului CNSAS, admite ca serviciile secrete si-au facut in unele situatii "propria politica" si nu exclude ca in continuare aceste institutii sa aiba propriile interese.
