Cristian Parvulescu

Libertatea de a face

de Cristian Parvulescu     Bursa
Luni, 7 februarie 2005, 0:00


A face, afacere. In limbile neolatine fundamentul libertatii, economia, este clar exprimat: libertatea nu exista atunci cind afacerea, actiunea, este ingradita. Iar in Romania actiunea, inclusiv cea economica, a fost si mai este inca limitata. Dincolo de speculatii, realitatea unui clasament dezvaluie starea de fapt.

De 11 ani, Fundatia Heritage si Wall Street Journal publica la inceputul fiecarui an Indicele libertatii economice. Anul trecut, publicarea indexului aducea in atentia opiniei publice romanesti precaritatea libertatii economice. Locul ocupat atunci de Romania, 129 din 154, compania in care se afla, intre China si Guineea ecuatoriala, exprima o situatie critica.

Mult in urma Ucrainei (117), Rusiei (114), Bosniei Hertegovina (99), ca sa nu mai vorbim de Moldova (79), Bulgaria (78), sau de statele foste comuniste ce deveneau membre UE la 1 mai 2004, Polonia (56), Slovenia (52), Ungaria (42), Slovacia (35), Cehia (32), Letonia (29), Lituania (22), Estonia (6), Romania era clasificata ca o tara mai degraba nelibera.

Atunci guvernantii au acuzat o lipsa de informare a cercetatorilor. In 2005 tara noastra trece pe locul 125 din 155, intre Rusia (124) si Camerun (126). Este un avans modest fata de eterna concurenta, Bulgaria, care ocupa pozitia 52, sau ceilalti vecini Ucraina (88), Ungaria (35).
Departe de a fi un indice subiectiv, coeficientul libertatii economice este claculat in functie de 50 de variabile ce releva 11 categorii: politicile comerciale, fiscalitatea, interventia guvernamentala in economie, politicile monetare, investitiile straine, dinamica bancara si financiara, preturile, dreptul la proprietate, gradul de reglementare si amploarea pietei negre.

Din perspectiva acestor date Romania a cunoscut o fluctuatie importanta a pozitiei: 138 din 156 de state analizate in 2003 (in urma Bulgariei clasata pe 104 si a Rusiei 135), 131 din 155 in 2002 (ca si Rusia, dar dupa Bulgaria 108), 124 din 155 in 2001 (dupa Bulgaria 95, dar inaintea Rusiei 127), 94 din 161 in 2000 (inaintea Bulgariei - 100 si), 95 din 161 in 1999 (inaintea Bulgariei sau Rusiei

clasate pe 110), 92 din 155 in 1998 (Bulgaria 117, iar Rusia 95), 95 din 150 in 1997 (Bulgaria 109, Rusia 106), 111 din 142 in 1997 (Bulgaria 92, Rusia 93) si 77 din 101 in 1995 (Bulgaria 74, Rusia 69). Ultima dintre statele europene ce aspira la integrare intr-o piata comuna libera, Romania pare inca nepregatita.

Oricare ar fi gradul de imprecizie al calsamentului, pozitionarea tarii noastre in ultimii ani este critica. Ea da seama despre libertatea de actiune a micilor intreprinzatori, iar nivelul redus al acesteia afecteaza functionarea democratiei.

Exprimind, la nivel politic, aspiratia a milioane de mici producatori de a asigura cadrul optim de functionare unei economii de piata relativ libere, democratia implica participare si concurenta. Cum, intre economie si politica exista o strinsa interdependenta, relatia asimetrica conduce la derapaje semnificative.

Cind politica se impune, economia este subordonata intereselor grupurilor de putere.

Puterea publica nu ramine un observator neutru al economiei. Administratia intervine pe piete, plateste salarii, percepe impozite, statul dicteaza agentilor economici, chiar si atunci cind acestia dispun de mijloace de influentare. intr-o economie de piata libera, echilibrul ansamblului se constituie din suma milioanelor de decizii individuale pe care nimeni nu le poate controla.

Tendinta statului, prin agentii sai specializati, este insa aceea de a impune un set cit mai mare de bunuri publie. Cind aceasta afecteaza libertatea de intreprindere dictatura, astazi in subtile forme postmoderne, se manifesta.
Liberatatea economica si democratia se completeaza, dar una fara alta nu pot functiona. Ideea ca democratia este un lux pe care doar societatile dezvoltate economic si-l pot permite este, pe cit de curenta, pe atit de falsa. Pe masura ce tot mai multi producatori pot participa liber atit la activitatile economice cit si la cele politice, prosperitatea creste.

Atunci cind in unele state (vezi "tigrii asiatici" in deceniul trecut) dezvoltarea economica nu a fost dublata de o democratizare reala, concentrarea deciziilor economice la un grup restrins a dus la prabusirea intregului esafodaj. Mimarea democratiei nu poate constitui o baza pentru o economie prospera.

Concentrarea deciziilor, fie ele politice sau economice, influenteaza negativ atit politica, cit si economia.


















44 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri