Fabrica romana de doctorate

de Mirela Corlatan     Cotidianul
Marţi, 8 februarie 2005, 0:00

Eugen Simion

Fata de primii ani dupa revolutie, numarul de doctorate care se acorda anual a crescut de zece ori. Cauzele stau in faptul ca, in virtutea autonomiei, universitatile isi stabilesc singure numarul de titluri pe care il acorda. Iar filiera pe care se obtin aceste titluri a devenit extrem de vulnerabila in fata banului.

Situatia pare a fi tolerata chiar de catre presedintele Academiei Romane, Eugen Simion, care prezideaza si Comisia ce acorda titlurile academice. Doctorandul sau, Adrian Paunescu, a fost la mustata sa-si ia doctoratul pentru o colectie de amintiri de tinerete, din perioada anilor ’60.

Iar in ce-l priveste pe Dinel Staicu, cei care i-au acordat titlul, din care unul a ajuns decan la ASE, il considera in continuare „om de stiinta, cercetator, savant“.

Incredibila teza de doctorat a lui Dinel Staicu, avind ca tema economia subterana, prezentata de „Cotidianul“ saptamina trecuta, a stirnit consternare in lumea academica, readucind in actualitate o tema recurenta a invatamintului romanesc: inflatia de diplome de doctorat.

Cazul lui Dinel Staicu este considerat emblematic de catre universitari pentru stadiul in care au ajuns invatamintul si cercetarea in Romania ultimilor ani. Pentru potentatii zilei care tin cu orice pret sa capete titlul de doctor, ca si cum si-ar dori o masina de ultima generatie, nu exista, practic, nici o piedica.

Nu ai studii universitare? Zecile de facultati particulare sint dispuse oricind sa-ti sara in ajutor si sa-ti ofere o diploma de licenta. Cu aceasta in buzunar, calea catre marirea academica este aproape garantata.

Peste 2.000 de doctori pe an

Fisurile prin care in ultimii ani au reusit sa se strecoare miile de „doctori de carton“ se gasesc chiar in sistemul legislativ romanesc, pentru ca nu exista o limitare pentru conducatorii de doctorat in ceea ce priveste numarul doctoranzilor. Cei mai multi nu s-au sfiit sa ceara locuri cu duiumul, iar universitatile s-au umplut in ultimii ani de cei care aspira la titlul de doctor.

Constantin Barbacioru, conducatorul de doctorat al lui Dinel Staicu, de exemplu, are aproape 60 de doctori in palmares. In perioada 2000-2003 s-au sustinut nu mai putin de 7.335 de teze de doctorat, existind 6.869 de titluri de doctor, dintre care 2.480 numai in anul universitar 2002-2003, acordate prin ordin de ministru, asa cum arata statisticile Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Universitatile pot impune propriile reguli

Media de mai mult de 2.000 de doctori pe an este de peste zece ori mai mare fata de prima decada a anilor 1990, chiar daca atunci multi universitari - vaduviti de acest drept de Elena Ceausescu - s-au inghesuit si ei. Cu toate ca legea nu impune o limita numerica, universitatile au libertatea de a face acest lucru, in virtutea autonomiei.

Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iasi a decis in Senat ca un conducator stiintific sa nu aiba mai mult de 15 doctoranzi in stagiu si sa nu aiba intr-un an la admitere mai mult de sapte locuri finantate de la buget.

„Chiar si asa sint destul de multi, insa prin aceasta si prin cerinta de a avea studii de master am mai stopat inflatia si admiterea unor personaje ciudate la doctorat.

Uneori se intimpla sa nu fie admisi sefi de promotie la doctorat si sa fie unii cu functii in administratie sau politica si unii care dispuneau de multi bani“, spune Dumitru Oprea, rectorul universitatii iesene, membru in Comisia de stiinte economice din cadrul Comisiei Nationale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Daca la „Cuza“ prin aceste masuri s-a ajuns la aproximativ 150 de teze pe an, la Craiova, unde universitatea este mult mai mica, numarul doctoranzilor a ajuns in 2004 la aproape 100. Limitari nu exista nici in privinta virstei conducatorilor, acestia putind sa functioneze ca profesori consultanti si pina la 100 de ani.

„Desi e pacat sa fie nedreptatiti cei care isi pastreaza puterea de munca pina la o virsta foarte inaintata, in general la 90 de ani multi nu mai judeca la fel ca la 70“, spune Ioan Ianos, membru in Comisia de geografie din cadrul CNATDCU, fost director in MEC pe probleme de invatamint superior.

Eugen Simion, seful fabricii de doctorate

Alt factor ce a permis deprecierea titlului de doctor este reprezentat chiar de componenta acestor comisii, reglementata nu de lege, ci de relatiile din mediul universitar, fara a respecta reprezentativitatea pe universitati sau domenii. De exemplu, dupa alegerile din decembrie, la nivelul Comisiei de economie, majoritari au devenit profesorii de cibernetica.

„Criteriile lipsesc cu desavirsire“, acuza Liviu Papadima, decanul Facultatii de Litere din Universitatea Bucuresti. „S-au creat monopoluri clare in acest domeniu, sparte doar partial in perioada 1996-2000. Reprezinta o tara a sistemului institutional postcomunist“, comenteaza si Ion Bogdan Lefter, de la Catedra de Literatura Romana a Universitatii Bucuresti (UB).

Monopolurile pot fi intrezarite doar observind ca CNATDCU este condusa de Eugen Simion, acelasi care conduce Academia Romana. De asemenea, Eugen Simion, care nu a putut fi contactat in ultimele zile, este presedintele Comisiei de filologie din cadrul CNATDCU.

Teza lui Adrian Paunescu, respinsa

Capitalul de imagine pe baza caruia a fost investit in toate aceste functii n-a functionat si in toamna, cind, in calitate de conducator de doctorat la UB, acesta a primit o palma de la colegii sai de catedra.

Teza de doctorat a senatorului Adrian Paunescu, despre poezia anilor ’60, cu accent pe opera poetilor Ion Alexandru, Marin Sorescu si Nichita Stanescu, a fost respinsa de colegii din Catedra de Literatura. Lipsa aparatului critic si a notelor de subsol, dar si caracterul pronuntat memorialistic nu au fost sesizate anterior de conducatorul stiintific, Eugen Simion.

„Autorul povestea, de exemplu, ca atunci cind l-a intilnit ultima oara pe Marin Sorescu, era palid“, spune criticul Nicolae Manolescu, membru in CNATDCU si in comisia de specialitate.

Presedintele CNATDCU a compensat insa atitudinea idulgenta fata de teza lui Paunescu: „Domnul Simion si-a facut o reputatie din a bloca la CNATDCU dosarele unora care sint de alta orientare culturala sau politica decit el. Mie mi-a blocat dosarul un an si jumatate“, acuza Ion Bogdan Lefter.

Sustinere publica in semiconfidentialitate

Vocile critice din universitati, care au ajuns sa-i propuna ministrului Educatiei, Mircea Miclea, desfiintarea tuturor comisiilor si a CNATDCU inclusiv, sint contracarate de membrii acestora cu argumentul ca, fiind o munca prost remunerata, la un eventual concurs nu ar fi prea multi amatori. Altii propun macar reatestarea celor care sint membri in comisii.

„Totul pleaca de la conducatorii de doctorat, iar unii dintre acestia au promovat in acelasi mod in care promoveaza doctoranzii lor“, spune Ioan Ianos. Alta schimbare necesara este cea a modului de sustinere a tezei, sustin universitarii. „Sustinerea publica ar trebui sa aiba caracter public accentuat, asa cum este in alte tari.

La noi, se produce intr-o semiconfidentialitate: se intimpla frecvent ca la sustinere sa fie doar membrii comisiei si citeva rude de-ale doctorandului“, spune decanul Liviu Papadima.

„Trebuie o ancheta si retras titlul lui Staicu“

Raspunderea „limitata“ a conducatorului de doctorat in fata comunitatii academice, care nu apuca sa afle macar de marea majoritate a tezelor, a permis conturarea unei adevarate piete negre a doctoratelor. „Coruptia e un factor ce genereaza si el aceasta inflatie. Banuiesc ca Dinel Staicu nu si-a scris singur tema“, este de parere Nicolae Manolescu.

Sumele cu care se cumpara un titlu de doctor de catre cei cu stare ajung la citeva zecii de mii de euro, dupa cum afirma chiar universitarii. Si chiar daca sansa de a putea proba vreodata acest lucru este minima, reevaluarea tezelor „cu cintec“ se poate face. „Ar trebui facuta o ancheta, retras titlul si date sanctiuni“, mai precizeaza Manolescu referitor la cazul Staicu.

Pina acum, cel mai rasunator caz de retragere a tilului de doctor a fost cel al lui Florian Bratu, fost prorector la Universitatea din Suceava. El a plagiat teza de doctorat a unei profesoare din Franta, care, venind in Romania, a descoperit in librarie lucrarea ei cu alta semnatura. Bratu a fost retrogadat la titlul de lector.

Alaturi de Dinel Staicu, alte personaje cunoscute sint inscrise la doctorat sau au obtinut deja titlul de doctor. Pentru a-si prelungi activitatea in Politie, fostul sef al IGP, Nicolae Nitu, s-a inscris la doctorat, iar seful SRI, Radu Timofte, l-a obtinut deja, sub conducerea stiintifica a PSD-istului Gabriel Oprea.

Corneliu Iacobov a dat si el admitere la doctorat in 2003, la ASE, dar s-a retras intre timp. •

Dinel Staicu, om de stiinta, cercetator, savant

Desi teza de doctorat a lui Dinel Staicu este departe de o lucrare stiintifica, profesorii din comisia de concurs au apreciat-o la superlativ: “Domnul Staicu este un om de stiinta, un cercetator, un savant. Ii sugerez sa ne trimita citeva concluzii din lucrarea sa, pentru a ramine in istorie”, a spus la sustinerea tezei Dumitru Ciucur, de la ASE Bucuresti, citat in presa din Craiova in iulie 2000

„Domnul Staicu a vrut sa ia taurul de coarne impotriva celui mai vechi obicei care a aparut o data cu omul si va pieri tot cu el. Lucrarea, pe alocuri, este fulminanta“, s-a aratat impresionat alt membru al comisiei, prof. dr. Constantin Popescu.

Acesta, ajuns decan al Facultatii de Economie Generala de la ASE, nu si-a schimbat nici pina azi impresia. „Aducea elemente de noutate legate de economia subterana, era bine ancorata in realitate“, sustine decanul.

„Prea putina cercetare stiintifica la doctorate“

Ministrul Educatiei si Cercetarii, Mircea Miclea, a declarat recent ca este necesara reconsiderarea modului de obtinere a titlului de doctor, astfel incit programele de doctorat sa produca cercetare stiintifica de virf.

„Lucrarile de doctorat din prezent produc prea putina cercetare stiintifica relevanta sub aspectul publicarii rezultatelor acestora in revistele internationale de specialitate“, a spus ministrul Miclea, nemultumit ca, intr-un clasament recent realizat la nivel international, nici o universitate din Romania nu este clasata printre primele 500 in lume in ceea ce priveste performantele stiintifice.



















1250 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi