Consecinta negocierilor cu FMI: un euro din ce in ce mai mic

de     Cotidianul
Joi, 10 februarie 2005, 0:00


Cei de la FMI au plecat. Insa Guvernul Tariceanu va trebui sa-si bata capul cu cresterile de preturi cauzate tocmai de ceea ce a purtat numele de relaxare ½scala. Exista totusi o solutie: leul va fi lasat sa se aprecieze in continuare, pentru ca socurile inflationiste sa fie mai domoale.

Concluziile discutiilor cu reprezentantii Fondului Monetar International ne-au dezvaluit nota de plata a aventurii numite cota unica de impozitare. Abia dupa ce a introdus procentul de 16%, Guvernul a vazut ca e o gaura in buget de 30.000 de miliarde.

FMI, care, potrivit acordului incheiat anul trecut, trebuia sa fie anuntat inaintea acestei schimbari majore de politica fiscala, a zis ca gaura e de 50.000 de miliarde. Si a venit sa ne spuna sa o umplem.

Dupa negocieri, Guvernul si FMI au cazut deocamdata la pace in aceasta privinta: majorarea de zece ori a impozitului pe dobinzile bancare si a impozitului pe cistigurile din capital, cresterea cu 6% a impozitului la tranzactiile imobiliare si, cel mai important, devansarea cu trei luni a cresterilor accizelor insotite de cresterea tarifelor la produsele energetice.

Cele 30.000 sau 50.000 de miliarde in plus in buzunarele romanilor erau oricum o sursa de inflatie - la mai multi bani pentru aceeasi marfa, este normal ca marfa sa se scumpeasca.

La inflatia din aceasta sursa, pe care o putem doar banui, se adauga cea de care sintem siguri: cresterile de preturi la produsele energetice, care se vor resimti in mai toate preturile, pentru ca fara energie nu prea se face nimic.

Bugetul, alimentat cu inflatie

Asadar, aceasta solutie de umplere a pusculitei bugetare prin veniturile din accize are drept efect o crestere de preturi. Stapinirea inflatiei este miza majora a anului, mai ales din perspectiva introducerii leului greu - daca preturile cresc oricum, n-are nici un sens sa tai zerouri care se vor adauga dupa aceea.

In plus, scaderea inflatiei este capitala in perspectiva anului 2007, momentul integrarii in Uniunea Europeana, zona in care se poarta o inflatie de circa 3%. Deci, putem banui ca introducerea cotei unice a dat peste cap toate planurile initiale ale Bancii Nationale, al carei scop principal este stabilitatea preturilor.

Accizele sint calculate in euro, dar se colecteaza in lei. La fel, preturile la energie sint legate de valute, dar curentul, gazul si apa calda se platesc tot in lei. Accizele si preturile vor creste, in euro. Pentru ca socul sa fie resimtit ceva mai usor trebuie ca majorarea sa fie mai mica in lei, adica in moneda in care se platesc aceste produse.

Adica, in lei, va trebui ca preturile sa creasca mai putin. Aici intervine jocul Bancii Nationale, prin politica de curs valutar. Mai ales ca aceasta serveste scopului: leul va fi lasat in continuare sa se aprecieze, astfel ca socul de la 1 aprilie sa fie mult atenuat. Un euro mai slab inseamna o scumpire intr-un procent mai mic.

De altfel, aceeasi tactica a fost adoptata de Banca Centrala in ultimele doua luni din 2004, exact in momentul in care devenise clar ca inflatia va depasi 10%. Aprecierea abrupta a leului fata de euro si dolar a condus la scaderi de tarife fata de perioada anterioara la toate serviciile calculate in functie de evolutia euro si la unele produse provenite din import.

Chiar daca populatia va simti pe propria piele o inflatie mai mare decit cea comunicata de Statistica, este posibil ca media cresterii preturilor sa nu ameninte tinta de inflatie - 7% pe ansamblul anului -, tinta socotita de majoritatea analistilor economici ca foarte ambitioasa.

Banii altora ne pot salva

Una dintre masurile ce pareau a fi necesare, adica aminarea liberalizarii contului de capital, nu va mai fi luata. BNR va respecta angajamentul luat in fata Uniunii Europene. Mai mult, contul de capital va fi liberalizat tot in aprilie si, din sperietoare, se poate transforma, cel putin pe termen scurt, intr-o solutie salvatoare.

Liberalizarea inseamna ca strainii vor avea voie sa-si deschida depozite in lei in Romania, fara nici o restrictie. Pentru aceasta, valuta va fi adusa in tara si va fi oferita la vinzare, pe piata valutara din Romania, in schimbul leilor.

Supraoferta de valuta (se estimeaza intrari de circa 2,5 miliarde de euro numai din aceasta sursa) va induce o presiune majora asupra pretului euro sau dolarului, ceea ce se traduce, in final, intr-o intarire considerabila a monedei nationale.

Cu alte cuvinte, nici nu se putea gasi un moment mai potrivit, din punctul de vedere al stapinirii inflatiei, decit luna aprilie a acestui an pentru pasul de liberalizare a contului de capital.

Reversul medaliei

Aprecierea leului este insa o sabie cu doua taisuri. In 2004, deficitul de cont curent (adica diferenta dintre iesirile si intrarile de valuta) a crescut deja mult peste prognozele cele mai pesimiste. Una dintre cauze este tocmai aprecierea leului din ultimele doua luni, care a incurajat importurile (care s-au ieftinit) in dauna incasarilor din export.

Acelasi fenomen este de asteptat sa se produca si in 2005. Pericolul este ca, in cea de-a doua jumatate a anului, un deficit de cont curent scapat de sub control sa determine o devalorizare brusca a leului, daca fondurile speculative ar parasi brusc Romania din cauza deficitului. Astfel, ce se cistiga in aprilie s-ar putea pierde la sfirsitul anului.

Tariceanu se plinge de greaua mostenire

„Fostul Guvern nu a pus in practica 27 de masuri asumate prin acordul cu FMI. Dintre acestea, sapte reprezinta criterii de performanta, care pot pune in pericol desfasurarea protocolului, pentru ca ele vizeaza pastrarea echilibrului macroeconomic - tinta deficitului bugetar si a deficitului cvasifiscal.

Majoritatea acestor masuri, care sint cruciale pentru sanatatea economiei, nu au fost luate pentru ca 2004 a fost an electoral si ar fi fost nepopulare” a declarat ieri premierul Calin Popescu Tariceanu.

Mihai Nicut, Daniel Oanta



















39 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version