de Ionut Balan

Consiliul Concurentei Mici si Mijlocii

de Ionut Balan     Jurnalul National
Joi, 10 februarie 2005, 0:00


A miscat Consiliul Concurentei! Stati, nu va speriati, ca nu s-a luat de vreun mare mahar. N-a reactionat la ajutoarele de stat pentru siderurgie, industria de-atatea ori salvata, reanimata, bagata si scoasa iarasi din galeata. Nu, ditamai Consiliului i-a casunat pe dintari – mai bine zis pe structurile in care s-au organizat acesti "daunatori" ai competitiei economice.

Asadar, Consiliul Concurentei a cerut sa fie eliminate restrictiile impuse de Colegiul Medicilor Dentisti pentru instalarea cabinetelor dentare in functie de necesarul de stomatologi dintr-o anumita zona.

Acolo, in mic, unde indrazneste sa actioneze, organismul de monitorizare a concurentei are mare dreptate. Manualele de economie explica limpede ca aparitia cartelurilor poate fi prevenita numai prin accesul pe piata al unor noi actori, care sa inlocuiasca standardizarea stricta cu oferte diversificate din punct de vedere al preturilor, al calitatii si al conditiilor de livrare.

In spiritul acelorasi principii, Consiliul Concurentei a dat peste nas, anul trecut, Ordinului Arhitectilor, care impunea un nivel minim al onorariului pentru membrii acestei bresle.

In acest ritm, Consiliul va ajunge in anii urmatori si la mestesugari, la taximetristi, la contabilii autorizati si, cine stie, pe termen mediu, chiar la notari si la avocati.

Asociatiile, camerele, comitetele si comitiile fiecarei profesiuni tind sa-si aroge exclusivitatea atestatelor, sa dicteze tarifele minimale, intr-un cuvant sa restranga numeric breasla, ca sa obtina usor beneficii mari, fie ele din onorarii, din comisioane sau din alte forme mascate de monopol.

Cuvantul "breasla" nu este folosit intamplator in acest context. El se potriveste perfect unei economii care are mai multe trasaturi specifice feudalismului tarziu, decat capitalismului. Greii afacerilor din Romania au primit deja titulatura de baroni – sub ei se pozitioneaza firesc baronetii sindicali.

Aceasta pseudoaristocratie nu castiga din calitatea managementului afacerilor, ci de pe urma privilegiilor acordate de regele-stat. Mai jos de baroni si baroneti, practicantii asa-ziselor profesiuni liberale tind sa se adapteze mersului vremurilor si sa se asocieze dupa modelul din Evul Mediu.

Iar nota de plata pentru toti acesti privilegiati o achita iobagii, prostimea care compenseaza din salarii ciuntite zgarcenia companiilor fata de buget si fata de furnizorii de utilitati. Asta, dupa ce au capitalizat patronul, prin acceptarea fortata a unor lefuri de mizerie.

Cand scapa de dari si dijme, iobagimea incape pe mana breslasilor de tot soiul, de la zugravi si faiantari la doctori si notari. Iar la fiecare increngatura a ierarhiei, sta cocotat cate un birocrat, pe post de vataf regal, ca sa vegheze la respectarea obiceiului pamantului: iobagii asculta de baroneti, acestia – de baroni, si toata lumea e la mila Mariei-Sale, statul.

Fireste ca armata de contopisti nu are interesul sa scuture de bani mii de ramurele mici, cand e mai simplu sa traga de cateva crengi mari. De aceea, micile intreprinderi nu sunt lasate sa devina motorul economiei, cum ar fi normal, ci sunt alesi politic clienti din randul firmelor mari. Cumparatorii nu au sansa de a alege dintr-o multime de furnizori, ci fac coada la marile oferte speciale.

In aceste conditii, nu e de mirare ca inflatia scade numai la comanda, nicidecum prin mecanismul capitalist al ofertei mai mari, la preturi mai mici. Statul suveran controleaza direct sau indirect salariile si preturile, in loc ca acestea sa fie stabilite prin mecanismele naturale ale unei piete libere, care premiaza eficienta si ii elimina pe cei necompetitivi.

Asadar, breslele s-au organizat si adaptat la mediu ca pestele in apa: cele mai avansate au devenit adevarate asociatii familiale pline de nepoti, fini si cumnati, care nu mai lasa decat foarte greu sa patrunda meseriasi din afara, sa le subtieze lor castigurile. Cu-atat mai rau pentru consumatorii privati de libertatea de optiune, in numele asigurarii unor standarde profesionale.

De parca toti avocatii ar castiga procesele si prin furcile caudine ale Colegiului Medicilor n-ar trece cu bisturiul in mana atatia ciomi. Consiliul Concurentei face, asadar, bine cand se leaga de bresle, dar face mult mai mult rau daca nu urca in ierarhia puterii la baroni si baroneti, pana cand monarhul absolut– Statul – va fi silit sa accepte economia libera pe post de Constitutie.















33 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri