In pofida declaratiilor presedintelui rus Vladimir Putin, potrivit carora ar fi dispus sa denunte Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, vecinii sai din Occident si mai ales liderii din Tarile Baltice, nu au renuntat la ideea de a le umbri rusilor aniversarea a 60-a de la victoria aliatilor asupra Germaniei fasciste, comenteaza publicatia electronica Utro.ru.
Potrivit sursei citate, liderii mai multor state, invitati sa participe la aceasta ceremonie, isi conditioneaza vizita la Moscova de acordarea garantiilor din partea Kremlinului privind denuntarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Aceasta pozitie este expusa de catre presedintii Letoniei, VairaVike-Fraiberga, si Lituaniei, Valdas Adamkus.
"Sta pe ganduri si premierul britanic Tony Blair, cu toate ca tara sa nu a fost vreodata nici anexata, nici ocupata", relateaza agentia Flux.
De asemenea, in Germania, parlamentarii intreprind eforturi pentru a-l convinge pe cancelarul Gerhard Schroeder sa renunte la ideea de a vizita Moscova, invocand faptul ca Rusia trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru agresiunea asupra Poloniei si pentru anexarea Tarilor Baltice.
Bush, singurul care a acceptat invitatia
Totodata, trei deputati europeni (fostul presedinte al Lituaniei, Vitautas Ladsbergis, ministrul de externe al Poloniei, Bronislaw Geremek, si ex-ministrul de externe al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves) au pregatit o declaratie in acest sens. "In 1939, Armata Rosie a intrat in Polonia, apoi a atacat Finlanda si, in sfarsit, a violat independenta Tarilor Baltice.
O conciliere este posibila doar in baza adevarului istoric", se arata in documentul elaborat de deputatii europeni. Geremek considera ca "daca in timpul aniversarii a 60-a de la victoria asupra fascismului nu va fi dezvaluit adevarul istoric, atunci festivitatile nu vor aduce nimic bun". "Cel ce jertfeste adevarul in numele conjuncturii creeaza un pericol pentru Europa", considera Geremek.
"Singurul care si-a dat, fara echivoc, acordul sa participe la festivitatile respective este prietenul George. In pofida faptului ca majoritatea concetatenilor sai nu sunt siguri ca URSS, in acest razboi, a fost aliatul SUA", conchide publicatia Utro.ru.
«Rusia e gata sa anuleze pactul?»
Presedintele Vladimir Putin este gata sa denunte pactul dintre Germania nazista si Uniunea Sovietica, prin care cele doua puteri isi imparteau "frateste" Europa Rasariteana, a declarat presedintele Estoniei, Arnold Ruutel, la postul de radio national, dupa ce s-a intalnit la Kremlin cu omologul sau rus.
"Mi-a spus ca, in calitatea sa de succesor legitim al Uniunii Sovietice, Rusia sustine anularea pactului si considera aceasta un lucru just", a precizat seful statului estonian, adaugand: "Cred ca este foarte important pentru noi si pentru societatea ruseasca sa luam act de faptul ca Rusia a luat aceasta decizie".
Intrebat in legatura cu aceasta declaratie a presedintelui Estoniei, reluata de marile agentii de presa internationale si de principalele canale de stiri, un purtator de cuvant al Kremlinului a refuzat sa faca orice fel de comentariu.
Impartirea sferelor de influenta
La 23 august 1939, Germania si Uniunea Sovietica au incheiat, la Moscova, un tratat de neagresiune, Pactul Ribbentrop-Molotov.
Sovieticii au cerut anexarea unui protocol secret prin care cele doua puteri isi imparteau sferele de influenta: Europa centrala si de sud-est – regiunea dintre Marea Baltica si Marea Neagra - precum si Finlanda, Estonia si Letonia intrau in sfera de influenta sovietica; Lituania si orasul Vilnius (Vilna) intrau in sfera germana. Germania si Uniunea Sovietica au impartit apoi Polonia.
Astfel, protocolul secret, despre care nu s-a stiut nimic vreme de decenii, a pecetluit fie disparitia de pe harta a unor state independente si suverane, fie amputarea lor fara mila.
Consecintele odioasei tranzactii aveau sa se simta imediat, la 1 septembrie trupele germane intrand in Polonia, invadata in scurta vreme dinspre Rasarit si de catre trupele sovietice, ceea ce consfintea disparitia statului polonez ca atare.
Impactul asupra Romaniei
In sud-estul Europei, cum Germania si-a declarat "totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni", sovieticii au cerut Basarabia. Versiunea germana a Pactului facea referire la "regiuni" romanesti ce urmau a fi cedate Uniunii Sovietice, in timp ce versiunea sovietica mentiona numai Basarabia.
Pactul Ribbentrop-Molotov a inrautatit situatia geopolitica a Romaniei, ceea ce a determinat Consiliul de Coroana din 6 septembrie 1939 sa proclame neutralitatea tarii. Guvernul roman a decis, la 28 mai 1940, sa isi intensifice apropierea de Germania, pe care o considera singura putere capabila sa ii tina sub control pe sovietici.
Aceasta intoarcere de 180 de grade in politica externa a fost insotita de o colaborare si mai stransa intre Dictatura Regala si Garda de Fier sprijinita de Germania.
