Filmul Trianon, un documentar de inima albastra

de     HotNews.ro
Joi, 10 februarie 2005, 0:00

"Dupa Trianon, am devenit natiunea oamenilor fricosi"
Antena1: documentarul Trianon

Miercuri, 09.02.2004, postul Antena 1 a difuzat controversatul documentar istoric "Trianon", in regia lui Gabor Koltay. Difuzarea filmului a fost urmata de o dezbatere televizata moderata de Marius Tuca. Regizorul filmului, doi istorici si trei ziaristi au fost chemati sa-si dea cu parerea. Din punctul nostru de vedere, al celor cu telecomanda in mana, am putut constata ca:

1. Filmul este interesant doar prin insertiile de documente istorice, contine imagini din arhiva excelente dar este lungit inutil prin cantece si versuri patriotice gen "Cantarea Romaniei" (a Ungariei Mari in cazul de fata). Este clar un film de propaganda, slab ca realizare artistica.

2. Trebuie sa recunoastem ca, dupa Primul Razboi Mondial vecinii nostri de la vest au pierdut doua treimi din teritoriu, printr-un tratat de pace considerat nedrept de catre o buna parte din populatia de etnie maghiara. Incercarea intelectualitatii maghiare de astazi de a analiza greselile propriei clase politica si a conjuncturii internationale care au provocat socul Trianon este indreptatita.

3. In fine, interzicerea difuzarii documentarului in Romania nu este o solutie pentru atenuarea frustrarilor acumulate de elitele maghiare din diaspora in cei 75 de ani scursi de la semnarea tratatului de pace de la Trianon. Dimpotriva.
Documente video:
  • Fragment din documentarul Trianon (I)
  • Fragment din documentarul Trianon (II)
  • Fragment din documentarul Trianon (III)


    Articol preluat din Ziua - 10.02.2005
    Dedesubturile promovarii "Trianonului"
    Autorii documentarului solicita concomitent cu dezbaterile istorice reabilitarea unui criminal de razboi, contele Wass Albert
    Documentarul "Trianon" nu ar trebui sa starneasca o dezbatere publica sau sa necesite interventia directa a unui ministru de la Bucuresti, dupa cum a remarcat ziarul ZIUA. Nu este vorba decat de un documentar istoric care prezinta o viziune diferita asupra istoriei.

    Problematica este aparitia in acest documentar a lui Istvan Csurka, presedintele Partidului Maghiar pentru Viata si Dreptate, caracterizat de Universitatea din Tel Aviv in raportul "Antisemitismul in Ungaria" pentru 2003-2004 ca fiind "unul din promotorii de frunte ai antisemitismului si al comentariilor anti-Israel".

    Pe de alta parte, Gabor Koltay, regizorul filmului "Trianon" si istoricul ungur, Raffai Erno, autorul scenariului pentru acest documentar, nu promoveaza doar controversatul documentar. Cei doi au demarat in acelasi timp la inceputul acestui an in Romania o ampla campanie pentru reabilitarea contelui transilvanean Wass Albert, condamnat la moarte in 1946 pentru crime de razboi.

    Wass Albert a instigat in toamna anului 1940 la uciderea a 15 persoane, fapte confirmate pe langa afirmatiile martorilor oculari si de documente ale Jandarmeriei maghiare.

    Insa Wass Albert nu este reabilitat nici macar in Ungaria, unde nu exista nici un fel de monument inchinat lui, in vreme ce in Transilvania exista doua busturi ale sale in curtea bisericii romano-catolice din Reghin si langa biserica reformata din Lunca Muresului (comuna Alunis, jud. Mures).

    Filmul Trianon a fost acceptat de opinia publica romaneasca ca o idee alternativa si insusi regizorul filmului, Gabor Koltay, a declarat pentru Radio Romania ca: "S-a creat o situatie de-a dreptul absurda, anume ca filmul este prezentat de o televiziune din Romania, in timp ce televiziunile publice din Ungaria, Magyar Televizió si Duna TV, au refuzat difuzarea filmului".


    Apologia contelui Wass Albert
    Fostul deputat UDMR Vekov Karoly si istoricul ungur Raffai Erno au lansat la inceputul acestei luni la Centrul Diaconal "Bod Peter" din Targu Mures, cartea "Dreptatea lui Wass Albert", dupa ce a fost prezentata, cu o zi inainte, la Cluj Napoca.

    "Dreptatea lui Wass Albert" este scrisa de Raffai Erno si Takaro Mihaly, ambii istorici literari din Ungaria, Balazs Ildika si Vekov Karoly, istorici din Romania si Lukacs Eva, preot reformat din SUA si prezinta o serie de tratate de specialitate prin care incearca sa dovedeasca nevinovatia contelui transilvanean.

    In discursul de lansare a cartii, Vekov Karoly a sustinut ca sentinta condamnarii la moarte a acestuia si a tatalui sau, Wass Endre, pronuntata de Tribunalul Poporului de la Cluj, a fost data extrem de usor.

    La randul sau, Raffai Erno a spus ca aceasta condamnare la moarte a fost data "fara motiv si pe nedrept". Cei doi istorici au sustinut ca imputarea ca cei doi membri ai familiei Wass ar fi fost instigatorii executarii de catre armata horthysta a doua tinere evreice este fals, intrucat Wass Albert "nici macar nu a fost acasa, in Sucutard, in acele zile".

    Vekov si Raffai au mai prezentat, vineri seara, la Targu Mures, pasaje din tratatele co-autorilor care nu au putut fi prezenti la lansare, din care reiese ca exista multe semne de intrebare cu privire la moartea lui Wass Albert, care a fost gasit impuscat acasa la el in SUA, la varsta de 90 de ani.

    Cei amintiti au vehiculat inclusiv ideea potrivit careia acesta ar fi fost asasinat de fosta Securitate.


    Crimele de razboi
    Albert Wass a fost condamnat la moarte pentru ca ar fi instigat la uciderea unor romani si evrei din satele Sucutard si Muresenii de Campie, imediat dupa ce Ardealul de Nord a fost ocupat de armata horthyista.

    Mai precis, el a fost acuzat ca in luna septembrie a anului 1940 i-a ordonat locotenentului Pakucs sa execute cinci oameni: fostul primar roman, Petru Marginean, losif Moldovan, surorile Estera si Rozalia Mihaly, precum si loan Cot. Primarul a fost eliberat, dar ceilalti au fost executati la 22 septembrie 1940. Trupurile au fost aruncate intr-o groapa comuna, pe raza comunei Taga.

    Satenii care i-au deshumat, sase ani mai tarziu, povestesc ca cele doua femei erau asezate pe spate, iar barbatii, deasupra lor.

    Intr-un raport adresat Grupului 2 al Jandarmeriei Regale Ungare din Cluj se afirma ca: "La 21 septembrie 1940, patrula Postului de jandarmi din Sucutard i-a arestat pe Marzsinyan Pèter, Marzsinyan Maria, Mihaly Eszter, Mihaly Rozalia, Moldovan Jözsef si Katz Janos, locuitori din Sucutard, pentru rolul avut contra Excelentei Sale Albert Wass.

    Apoi i-a predat la Taga, cu raport scris, organului "K" din Regimentul 11 de infanterie al Armatei Regale Ungare. Dintre cei amintiti, Marzsinyan Pèter si Marzsinyan Maria au fost pusi, in aceeasi zi, pe picior de libertate, iar ceilalti, in timp ce se aflau sub paza patrulei militare, si-au pierdut viata, in hotarul comunei Taga, in urma folosirii armelor de foc, cand au incercat sa evadeze.

    Cadavrele celor sus-numiti au fost ingropate de armata, pe locul unde au fost utilizate armele de foc. Rugam ca din cauza dusmaniei lor fata de unguri sa dispuneti internarea lui Marzsinyan Peter si Marzsinyan Maria, fiindca lasarea lor in libertate dauneaza intereselor statului nostru si ordinei publice".


    Executia preotului roman din Muresenii de Campie
    Sentinta Tribunalului din Cluj din 1946 afirma ca Wass a dispus la Muresenii de Campie asasinarea preotului greco-catolic Andrei Bujor si a familiei lui. Din ordinul sau au fost executate unsprezece persoane, chiar in casa parohiala, dupa care au fost ingropati cu totii la un loc, in spatele casei. Printre victime s-a aflat si Juhasz Saronta, servitoarea maghiara a preotului roman.

    La 59 de ani dupa acest masacru, satenii din Muresenii de Campie au deshumat osemintele si le-au reinhumat in curtea bisericii ortodoxe, unde au si ridicat, in amintirea lor, un monument.

    Pe baza marturiilor taranilor din cele doua sate, Tribunalul din Cluj l-a condamnat pe Albert Wass la moarte, prin sentinta cu numarul l, care suna sec: "In baza art. 3, alin. 2, din Legea 312/945, condamna pe Wass Andrei, Wass Albert, H. Pakucs, It. Csordas, la moarte". Aceeasi sentinta ii numea pe primii doi "criminali de razboi".

    Contele Albert Wass a mai fost amestecat si in masacrarea a 126 de evrei din Sarmas in 1944, in timpul retragerii autoritatilor horthyste din Transilvania.


    N-a mai primit cetatenia maghiara
    Contele Wass Albert a fugit din Ungaria si s-a refugiat in Austria in 1946. Sentinta de condamnare la moarte de la Cluj a fost pronuntata in lipsa, contele Wass refugiindu-se peste ocean in Statele Unite ale Americii. In 1996 autoritatile de la Budapesta i-au refuzat cererea de acordare a cetateniei maghiare, provocandu-i o depresie profunda contelui in varsta de 90 de ani.

    In 1998 Wass Albert se sinucide, cenusa sa fiind adusa in Transilvania si ingropata in curtea castelului din Brancovenesti, judetul Mures.

    In timpul cat s-a aflat in Statele Unite, Wass Albert a scris mai multe carti prin care a incercat sa se disculpe, insa volumele publicate de el apartin mai degraba genului fictional, deoarece amesteca evenimente reale cu produse ale imaginatiei sale, relatarile sale necorespunzand nici macar cu documentele jandarmeriei maghiare.

    Pe langa reabilitarea contelui Wass Albert se mai incearca si cea a scriitorului Lorand Daday.


    Cine a fost "marele scriitor" Lorand Daday
    Sub acest nume in istoria literaturii ungare nu este consemnat nici un scriitor maghiar, fiindca sub acest nume nu a aparut nici o carte. Iata pe scurt istoria acestui personaj: in jurul anului 1930, apare la Budapesta romanul Impotmolirea (Zatony) cu Mozes Szokely ca autor, una din cele mai injurioase scrieri la adresa romanilor.

    Ceva mai tarziu, sub numele de Csaba Zicsö apare cartea Nincs kegyelem (Nu exista indurare), in care autorul preconizeaza extirparea romanilor din Ardeal. Cu timpul, mai apar si alte carti antiromanesti avand mentionati ca autori pe Balint Kovacs si Mihaly Derzsi.

    Din Lexiconul literaturii maghiare din Romania, Lexiconul Biografic Maghiar, despre Lorand Daday se mentioneaza ca a publicat carti si piese de teatru sub diverse pseudonime. Intre 1940-1944, Daday a functionat ca inspector scolar al judetului Solnoc-Dobaca, calitate in care i-a inlaturat din functie pe toti invatatorii romani din asezarile unui judet locuit in proportie de 90% de romani.

    Dupa o energica actiune antiromaneasca, L. Daday a declansat o sangeroasa campanie antievreiasca (1942-1944). Intr-o conferinta a sa la Cluj a vorbit despre "rezolvarea problemei valahe". Intrucat acestia "se inmultesc ca iepurii", el a propus urmatorul procedeu: "din maruntaiele femeilor valahe sa fie smulsi fetii lor scarbosi...".
    George Damian



















  • 1772 vizualizari


    Abonare la comentarii cu RSS

    ESRI

    Top 5 articole cele mai ...



    Hotnews
    Agenţii de ştiri

    Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
    hosted by
    powered by
    developed by
    mobile version
    Vineri