La 4 iunie 1920, se incheie "Tratatul de la Trianon" intre puterile Antantei si tarile aliate, pe de o parte, si Ungaria, pe de alta parte.

Acesta consfinteste in articolul 45 ca "Ungaria renunta, in ceea ce o priveste, in favoarea Romaniei, la toate drepturile si titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27 partea a II-a

(Fruntariile Ungariei) si recunoaste prin prezentul tratat sau prin orice alte tratate, incheiate in scop de a regula afacerile actuale, ca facand parte din Romania".

In replica la clauzele consfintite prin Tratatul de la Trianon, Parlamentul de la Budapesta se intruneste, in august 1920, pentru ratificarea acestuia si proclama ziua de 4 iunie "Zi de doliu national" si Romania "actualmente si, in viitorul apropiat, principalul nostru dusman".

Emisiunea lui "Marius Tuca Show" de miercuri, unde a fost prezentat controversatul documentar maghiar "Trianon", s-a bucurat de o audienta fara precedent. Peste 4.200 de SMS si 600 de e-mailuri, fata de media de 1.000 de SMS trimise la alte emisiuni. Pe perioada derularii filmului Trianon, la Antena 1 s-au primit telefoane cu amenintari.

Potrivit regizorului Koltay Gabor, filmul "Trianon" a fost realizat dintr-o subventie acordata de omologul ungar al Centrului National al Cinematografiei roman.

Costurile documentarului produs de Korona Film, cu sediul la Budapesta, au fost de 15 milioane de forinti, "o suma foarte mica fata de cele acordate in mod obisnuit in Ungaria pentru filme de acest gen", a declarat regizorul ieri, intr-o conferinta de presa.

Desi a fost platit din bani de la bugetul statului maghiar, filmul nu a rulat inca la televiziunea publica, dar a fost vizionat in cateva sali de cinematograf. "Filmul nu a fost interzis in Ungaria. La noi nu exista o lege care sa interzica difuzarea ca in Romania. In Ungaria a fost vazut deja de circa 300.000 de oameni", a declarat Koltay.

Varianta lunga, de 15 episoade, a fost in schimb transmisa pe un post de televiziune comercial maghiar, Ir TV, si este posibil ca foarte curand Duna TV, canal ce emite si in jurul Ungariei, sa-l preia de asemenea integral.

Regizorul spune ca filmul nu i-a adus nici un castig, a fost difuzat mereu gratuit, iar platile facute de Antena 1 au ajuns doar pentru subtitrarea facuta recent la Budapesta.

Bomba promisa nu a explodat

Documentarul prezinta varianta cunoscuta si cercetata de istoricul Raffay Ernö, colaboratorul regizorului, despre situatia politica a maghiarimii, inaintea semnarii Tratatului de la Trianon, in 4 iunie 1920, si efectele sale asupra teritoriilor din jurul Ungariei.

In film apar si alti istorici maghiari cunoscuti care isi prezinta punctele de vedere, actori care interpreteaza versurile ideologizante patriote ale mai multor poeti maghiar - printre care si Vas Albert, condamnat in Romania in 1946 de un tribunal popular pentru crime de razboi - documente care vorbesc despre Trianon.

Naratiunea porneste din 1910, precizandu-se ca in Ungaria Mare doar 50% din populatie era vorbitoare de limba maghiara. In 1919 "puterea este preluata de proletariat". Survin destramarea Ungariei si bolsevizarea ei. La Trianon, tratatul este semnat de doi reprezentanti unguri. Turcia si URSS refuza semnarea acordului.

Mai departe sunt descrise consecintele pentru Ungaria: se pierde 2/3 din teritoriu, 57% din populatie si 1/3 din maghiari. Survine un val de permutari, unii se intorc in tara-mama, altii sunt goniti si deposedati de bunuri. Poetii deplang in special pierderile din Transilvania - "Clujul, bijuteria valaha", a cununii Carpatilor, dar si a Adriaticii etc., mai putin Bratislava.

Istoricii considera ca "Trianonul este un pacat ereditar al statelor slabe, care nu stiu sa-si respecte minoritatile (...) Dupa Trianon ungurii traiesc cu spaima si simt ca sunt slabi (...) Sindromul Trianon se adanceste si se pare ca ungurii nu-si pot explica de ce, dupa caderea comunistilor, nu si-au alipit teritoriile la care ravnesc".

Pastorul Laszlo Tokes apare, de asemenea, intr-un interviu, punctand ca, in 1989, Ungaria trebuia sa puna problema Trianonului, care a fost "o nimicire, un genocid".

«Propaganda revizionista»

Imediat dupa prezentarea filmului, invitatii lui Marius Tuca au inceput discutiile pe marginea sa. "Recunsc in film temele propagandei revizioniste maghiare interbelice. Asemenea filme redeschid controverse romano-maghiare si fac deservicii incercarilor de buna vecinatate", a declarat istoricul Florin Constantiniu.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a considerat filmul patetic, slab, un hibrid, iar Ion Cristoiu a apreciat ca este descris "tragismul sindromului Trianon". Un alt invitat, Gabriel Hurezeanu, a fost de parere ca "filmul este o pledoarie pentru suferinta, nu un documentar care ne convinge despre o imensa suferinta maghiara.

O teza minora, partizana, a natiunii politice si a nobililor maghiari care au dus Primul Razboi Mondial si Trianonul".

Koltay: Amenzile au «iz politic»

Regizorul filmului a cerut, ieri, autoritatilor romane sa permita exploatarea peliculei si sa suspende amenzile aplicate organizatorilor unor proiectii din Transilvania, apreciind ca acestea au "iz politic". "Este clar ca reactia autoritatilor e legata de subiectul filmului, care atinge o zona foarte sensibila (...)

Cred ca ministrul Culturii, Mona Musca, a fost dezinformata, iar decizia sa n-a fost luata cu precautia necesara. Doamna ministru spune ca-i vorba de o procedura legala incalcata, dar, dupa cum stiti, s-ar putea da mii de amenzi pe acest considerent in Romania. Litera legii se refera la cinematografe, nu la alte locuri publice, precum cele in care a fost prezentat «Trianon».

Fiind politician, Mona Musca nu poate spune ca problema adevarata e tematica", a declarat regizorul Koltay Gabor in conferinta de presa care treptat a devenit tensionata.

Regizorul il acuza pe ministrul Ungureanu

Koltay a mai declarat si ca ministrul de externe, Mihai Razvan Ungureanu, nu si-a respectat promisiunea pe care a facut-o in timpul vizitei recente de la Budapesta de a "face totul pentru a mai domoli spiritele in tara" in privinta prezentarii filmului. Dovada ar fi ultima amenda de 100 milioane de lei aplicata la Ciceu, amenda pe care o considera "o atrocitate".

In timpul ei unii critici de film si jurnalisti au plecat trantind usa, exprimandu-si regretul ca n-au la dispozitie "oua clocite sau patlagele" pentru a arunca in realizatorii filmului. Valerian Sava, critic de film, a intrebat daca are o cota din partea criticii maghiare si daca nu cumva este un kitch cinematografic. Nu a primit nici un raspuns.

Regizorul Koltay Gabor si istoricul Raffay Erno nu pareau sa aiba aceeasi opinie asupra a ceea ce trebuie comunicat presei.

In timp ce regizorul a insistat la modul general ca filmul trebuie sa provoace o dezbatere despre istoria maghiarilor din secolul XX, istoricul a deschis subiectul drepturilor pe care maghiarii din Transilvania trebuie sa le aiba: "Nu vrem teritorii, ci drepturi", a spus Raffay Ernö. "In primul rand, dreptul la invatamant.

Acum doar jumatate din elevii si studentii intre 6 si 18 ani au posibilitatea sa frecventeze scoli cu predare in limba materna. Apoi, universitate de stat in limba maghiara. Am citit in ziare ca ministrul roman al Educatiei se cearta cu propriul secretar de stat pe acest subiect. E o cearta inutila, dupa parerea mea.

Romania va fi mai puternica in Uniunea Europeana daca minoritatile invata in limba materna de la gradinita la universitate".

Raffay Erno a fost intrerupt insa de prietenul regizor, care a precizat ca "ei nu vor sa isi asume rolul oamenilor politici", ci sa "vorbeasca despre cum contribuie filmul la cunoasterea istoriei nationale".

Asta dupa ce, in prealabil, isi exprimase evaziv opinia ca prezentarea filmului ar putea duce la "remedierea situatiei din Transilvania" si la "rezolvarea problemelor pentru ca acei 1,5 milioane de maghiari din Romania sa o duca mai bine". "Daca lucrurile ar fi pe fagasul normal, nu s-ar ajunge la amenzi pentru prezentarea inofensiva a unui film", a conchis Koltay Gabor.

Documentarul a fost prezentat in Romania din luna noiembrie, conform realizatorului, la Salonta si Marghita, dar oficialitatile romane au aflat abia la inceputul anului 2005.

Pentru ca "Trianon" nu a fost clasificat in Registrul Cinematografiei inainte de a fi proiectat in locuri publice, conform HG 418/2003, Ministerul Culturii si Cultelor a declarat ilegala prezentarea lui in mai multe orase transilvanene. In ultima luna, politistii din Harghita au dat trei amenzi - doua de 50 de milioane lei si una de 100 milioane lei.

Conform realizatorilor filmul a fost prezentat si in Slovacia. Urmeaza sa ajunga in Voievodina.